Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mai te aha te Atua?

Mai te aha te Atua?

Hau atu tatou i te ite i te mau huru maitatai o te hoê taata, hau atu â tatou i te matau ia ˈna a riro mai ai ei hoa rahi. Oia atoa, hau atu tatou i te ite i te mau huru maitatai o Iehova, hau atu â tatou i te matau i to ˈna huru a riro mai ai ei hoa rahi. I nia i te taatoaraa o te mau huru maitatai nehenehe mau o te Atua, e maha te mea rahi aˈe: to ˈna puai, paari, parau-tia e here.

E ATUA PUAI

“E te Fatu e, e Iehova! inaha, na oe te raˈi nei i hamani, e te fenua, i te mana rahi no oe ra.”IEREMIA 32:17.

E itehia to te Atua puai i roto i te poieteraa. A hiˈo na, ia tia oe i rapaeau mea puai anaˈe te mahana, e mahanahana roa to oe iri e ere anei? Te fanaˈo ra ïa oe i te mau maitai o te mana poiete o Iehova. Mai te aha te puai o te mahana? I ropu i te mahana, e au ra e naea to ˈna veavea 15 mirioni teteri. I te mau tetoni atoa, e hamani te mahana i te ito tei tuea i te paainaraa o e hanere mirioni paura atomi.

Mea nainai râ to tatou mahana ia faaauhia i na miria e miria fetia matau-ore-hia i roto i te ao nui. A hiˈo na ia UY Scuti, hoê teie o te mau fetia rahi roa ˈˈe paha no te mau aivanaa, 1 700 taime ïa to ˈna rahi ia faaauhia i te mahana. Ia mono o UY Scuti i te mahana, e ô atoa te paraneta fenua i roto tae noa ˈtu te aveia peehia e Jupiter. E tauturu mai paha te reira ia maramarama ˈtu â i ta Ieremia i parau. Oia hoi, na Iehova i hamani i te raˈi e te fenua, te ao nui atoa ïa, maoti to ˈna mana rahi.

E nafea tatou e faufaahia ˈi i te puai o te Atua? E ora te taata maoti te mau mea ta te Atua i poiete, mai te mahana e te mau mea faufaa e te faahiahia i nia i te fenua. Hau atu â, te faaohipa ra te Atua i to ˈna puai no te maitai o te taata tataitahi. E nafea? I te tau o Iesu, ua horoa te Atua i te puai ia ˈna ra no te rave i te mau mea faahiahia mau. Te taio nei tatou: “Te ite faahou nei te matapo, te haere nei te piriˈoˈi, ua ora te lepera e te faaroo nei te tariˈa turi, ua tia faahou mai tei pohe.” (Mataio 11:5) E i teie mahana? “Te horoa nei oia i te itoito no te matapouri,” ta te Bibilia ïa e parau ra. E te na ô nei â: “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî.” (Isaia 40:29, 31) E nehenehe te Atua e horoa i “te puai o te hau ê i to te taata nei” no te faaruru i te mau fifi o te oraraa. (Korinetia 2, 4:7) Eita anei oe e hinaaro e faafatata ˈtu â i te hoê Atua î i te here o te faaohipa i to ˈna puai hope no to oe maitai?

E ATUA Î I TE PAARI

“Aita te huru rau o ta oe ra ohipa, e Iehova! e mau ravea paari anaˈe â ta oe!”SALAMO 104:24.

Hau atu â tatou i te haapii no nia i te mau mea ta te Atua i poiete, hau atu â tatou i te faahiahia i mua i to ˈna paari. Te vai ra te hoê tuhaa maimiraa parauhia biomimétique i reira te mau aivanaa e hiˈopoa ˈi i te mau mea ta Iehova i poiete a faaohipa ˈtu ai i ta ratou i ite mai i roto i te natura no te haamaitai atu â i te mau mea ta ratou i hamani. Mai te velcro tae noa ˈtu te manureva.

Mea faahiahia mau te mata taata

Te vahi faahiahia roa i reira e ite-maitai-hia ˈi te paari o te Atua, tei roto ïa i te tino taata. A hiˈo na e nafea te hoê pêpe e paari mai ai i roto i te opu. I te omuaraa, hoê noa ïa taoˈa tahi ora, to roto pauroa te mau haamaramaramaraa no ǒ mai i te papa e te mama. E tataipiti teie taoˈa tahi ora a rahi roa mai ai. E i te hoê taime tia, e haamata teie mau taoˈa tahi ora i te taui no te riro mai ei taoˈa tahi ora no te toto, no te uaua uira e no te ivi. I muri iti aˈe, e fa mai te mau mero o te tino o te haamata i te ohipa. I roto e iva noa avaˈe, ua riro mai te hoê taoˈa tahi ora ei pêpe. No te paari itehia i roto, mea rahi te taata te pee i te manaˈo o teie taata papai Bibilia o tei parau: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia.”—Salamo 139:14.

E nafea tatou e faufaahia ˈi i te paari o te Atua? Ua ite te Atua poiete i tei titauhia ia oaoa tatou. No to ˈna ite otia ore, te horoa mai ra o ˈna i te aˈoraa î i te paari i roto i ta ˈna Parau te Bibilia. A hiˈo na, te faaue mai ra oia: “A faaore noa ˈtu . . . i ta ˈna hapa.” (Kolosa 3:13) E aˈoraa î i te paari anei? E. Ia au i te mau hiˈopoaraa, e tauturu mai te na reiraraa ia taoto maitai atu â e ia faatopa mai i te neˈiraa toto. E faaiti atoa mai i te mau fifi o te hepohepo rahi e i te pae o te ea. E au te Atua i te hoê hoa î i te paari e te haapao maitai o te ore roa e faaea i te horoa mai i te mau aˈoraa no to tatou maitai. (Timoteo 2, 3:16, 17) Eita anei oe e hinaaro i te hoa mai teie?

E ATUA PARAU-TIA

“Mea au hoi na Iehova te parau-tia.”SALAMO 37:28.

E rave noa te Atua i te mea tia. “Eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua! eiaha roa te Puaihope ia parauhia i te rave parau ino ra!” (Ioba 34:10) Mea tia ta ˈna mau haavaraa mai ta te fatu salamo i faahiti a parau ai ia Iehova e e ‘haava o ˈna i te mau taata ma te parau au.’ (Salamo 67:4) I te mea ‘e hiˈo Iehova i te aau,’ eita o ˈna e vare, e ite iho â o ˈna i te parau mau e e haava ma te tano. (Samuela 1, 16:7) Te ite nei te Atua i te mau ohipa tia ore atoa i nia i te fenua e ua fafau oia e fatata roa “e tâpû-ê-hia . . . te paieti ore i te fenua nei.”—Maseli 2:22.

E ere râ te Atua i te hoê haava etaeta o te faautua haere noa. E faaite o ˈna i te hamani maitai ua tano anaˈe. Te parau ra te Bibilia: “E aroha e te hamani maitai to Iehova,” i nia atoa i te feia ino o te tatarahapa mau nei. E ere anei teie i te parau-tia mau?—Salamo 103:8; Petero 2, 3:9.

E nafea tatou e faufaahia ˈi i te parau-tia o te Atua? Ua parau te aposetolo Petero: “E ore te Atua e maitiiti i te taata, i roto râ i te mau nunaa atoa, e farii oia i te taata o te mǎtaˈu ia ˈna e o te rave i te mea tia.” (Ohipa 10:34, 35) E faufaahia tatou i te parau-tia o te Atua, eita roa hoi o ˈna e faaite i te huru paetahi aore ra e maitiiti i te taata. E nehenehe tatou e fanaˈo i to ˈna farii maitai e e haamori ia ˈna noa ˈtu eaha to tatou iri, nunaa, haapiiraa e tiaraa totiare.

E ore te Atua e maitiiti i te taata, e faufaahia ïa tatou noa ˈtu eaha to tatou iri aore ra tiaraa totiare

Te hinaaro ra te Atua ia taa e ia faufaahia tatou i to ˈna parau-tia, no reira o ˈna e horoa mai ai i te hoê manaˈo haava. Te faataa ra te mau Papai i te manaˈo haava mai te hoê ture ‘ua papaihia i roto i to tatou aau’ o te ‘faaite’ mea tano aore ra mea hape to tatou haerea. (Roma 2:15) E nafea tatou e faufaahia ˈi? Ia haapii-maitai-hia, e turai mai to tatou manaˈo haava ia huri tua i te mau ohipa ino aore ra tia ore. E ia hape tatou, e turai mai te reira ia tatarahapa e ia faaafaro i to tatou haerea. Mea faufaa ia maramarama i te huru parau-tia o te Atua, e tauturu mai hoi te reira e e faafatata ˈtu â tatou ia ˈna!

E HERE TE ATUA

“E here te Atua.”IOANE 1, 4:8.

E faaite te Atua i te puai, te paari e te parau-tia. Aita râ te Bibilia e parau e puai, paari e parau-tia te Atua. Te parau ra e here te Atua. No te aha? No te mea maoti to te Atua puai e ohipa ˈi oia. E aratai atoa ta ˈna parau-tia e to ˈna paari i ta ˈna mau huru raveraa. Na to Iehova râ here e turai ia ˈna ia ohipa. O te here te tumu o te mau mea atoa ta ˈna e rave.

Aita Iehova e ere ra i te tahi aˈe mea. Noa ˈtu râ, no to ˈna here, ua poiete oia i te taata e i te mau melahi o te nehenehe e fanaˈo ma te oaoa i to ˈna aupuru î i te here. Ma te miimii ore, ua faaineine oia i te fenua ia riro te reira ei nohoraa au mau no te taata. E te faaite noa nei oia i to ˈna here no te taata atoa, “e faahiti hoi oia i to ˈna mahana i nia i te feia ino e te feia maitai atoa e e haamairi oia i te ûa i nia i te feia parau-tia e te feia parau-tia ore atoa.”—Mataio 5:45.

Hau atu â, “e Atua here rahi Iehova e te aroha hamani maitai.” (Iakobo 5:11) E faaite oia i to ˈna here rahi i te feia e faaitoito mau nei i te ite o vai o ˈna e i te faafatata ˈtu ia ˈna. Te hiˈo nei oia i taua mau taata ra, “aita hoi oia i atea ia tatou tataitahi.”—Ohipa 17:27.

E nafea tatou e faufaahia ˈi i te here o te Atua? Hope te au te hoê taharaa mahana, te paho o te ata a te hoê pêpe, te here o te hoê mero utuafare. E ere paha teie mau mea i te mea faufaa roa, e faaoaoa roa râ te reira i to tatou oraraa.

E faufaa-atoa-hia tatou i te tahi atu tapao o to te Atua here: te pure. Te faaitoito mai ra te Bibilia: “Eiaha ïa e haapeapea noa ˈˈe, na roto râ i te pure e te taparuparuraa e te haamaitairaa, a faaite i ta outou mau aniraa i te Atua.” Mai te hoê papa î i te here, te hinaaro ra te Atua ia ani tatou i ta ˈna tauturu no te faaruru i to tatou mau manaˈo horuhoru. Ia na reira tatou, te fafau ra Iehova i roto i to ˈna here miimii ore e e horoa mai o ˈna i “te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.”—Philipi 4:6, 7.

Ua ite mai ïa tatou i te mau huru maitatai faufaa roa ˈˈe o te Atua, oia hoi to ˈna puai, paari, parau-tia e here. Ua taa maitai atu â anei ia oe mai te aha te Atua? Ia rahi atu â to oe mauruuru i te Atua, a hiˈo na i ta ˈna i rave e i ta ˈna e rave no oe.

MAI TE AHA TE ATUA? O Iehova te mea puai aˈe, paari aˈe e tia aˈe, aita ˈtu. Mea au aˈe râ na tatou to ˈna here