Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | TE BIBILIA: UA TAE ROA MAI IA TATOU

Noa ˈtu ua pê te mau otaro matamua

Noa ˈtu ua pê te mau otaro matamua

TE FIFI: O te gima e te pepa iri ta te feia papai Bibilia e papai parau i faaohipa na mua. a (Timoteo 2, 4:13) No te aha ua haafifi na taoˈa faaohipahia i te mau papai tumu o te Bibilia?

Mea ohie no te otaro hamanihia e te raau gima i te mahae, te marau e te ino. Ua faataa na taata maimi no nia i te fenua Aiphiti tahito o Richard Parkinson e Stephen Quirke, e pê ohie te reira e e toe noa mai te huˈahuˈa repo. Ua na ô atoa: “E ninaemoa e e haumi te mau otaro ia haaputuhia ratou, e amuhia e te mau animara aore ra manumanu, e te mau ro uouo iho â râ ua vaiiho-anaˈe-hia i roto i te repo.” Ua ino oioi te tahi mau otaro hamanihia e te gima i te afairaahia te reira i te vahi maramarama roa aore ra haumi.

Mea vai maoro aˈe te mau otaro hamanihia e te iri animara. E nehenehe atoa râ te reira e pê ia hape te raveraa aore ra ia vaiihohia i te vahi veavea roa, haumi aore ra maramarama. b E amu atoa te mau manumanu i tera mau hohoˈa otaro. No reira te buka Everyday Writing in the Graeco-Roman East e parau ai no te mau papai tahito, “mea varavara roa ia ite i te otaro o tei ore i pê.” Ahiri mai tera atoa no te mau otaro Bibilia, ua moe atoa ïa ta ˈna poroi.

UA TAE ROA MAI IA TATOU: Ia au i te ture a te mau ati Iuda, e tia i te mau arii atoa ia “papai ai i teie nei ture na ˈna iho i roto i te hoê buka, no roto i te buka ture,” na pae buka matamua ïa o te Bibilia. (Deuteronomi 17:18) I muri aˈe, ua na reira atoa e rave rahi papai parau. I te senekele matamua, e itehia te mau papai Bibilia i roto i te mau sunago ati aˈe ia Iseraela e tae noa ˈtu i te vahi atea mai ia Makedonia! (Luka 4:16, 17; Ohipa 17:11) Mea nafea tatou i fanaˈo ai te tahi o tera mau papai tahito roa i teie tau?

Otaro o te miti Pohe o tei vai maoro ehia senekele i roto i te farii araea vaiihohia i roto i te mau ana i te mau tuhaa fenua e ere i te mea haumi

Te na ô ra te tahi aivanaa o te Faufaa Apî o Philip Comfort te iˈoa: “Ua matauhia te mau ati Iuda mai te feia o te vaiiho i te mau otaro o te mau papai Bibilia i roto i te farii.” E au ra ua tamau te mau Kerisetiano i te na reira i muri aˈe. Ua itehia mai te tahi o te mau otaro tahito i roto i te farii araea, te afata raau e te mau ana na te mau tuhaa fenua e ere i te mea haumi.

I TEIE MAHANA: Noa ˈtu ua mairi 2 000 matahiti, e tausani tuhaa o te mau otaro Bibilia papaihia i te rima taata o tei tae roa mai i to tatou nei tau. Aita ˈtu â buka o tei papaihia e te taata o tei vai maoro mai tera.

a E hamanihia te otaro ia te tahi raau e tupu i roto i te pape parauhia gima e te pepa iri i te iri animara.

b Ua papaihia te parau mana o te tiamâraa o te Hau Amui no Marite i nia i te otaro hamanihia e te iri animara. I teie mahana, 250 matahiti tei mairi, ua marau roa te reira, aita ˈtura te mau papai e ite-faahou-hia.