Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai te Arii o te Faatereraa arii a te Atua?

O vai te Arii o te Faatereraa arii a te Atua?

I roto i te Bibilia, e rave rahi taata papai tei faaite i te mau parau rii faufaa no nia i te Arii o te Faatereraa arii a te Atua. Teie ïa:

  • Maitihia e te Atua. “Ua faatahinu vau i tau arii . . . na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe.”—Salamo 2:6, 8.

  • Huaai na te arii Davida. “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou . . . E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; e mana hoi oia i nia i te terono o Davida, e i nia i to ˈna ra basileia ei haamau . . . i te reira.”—Isaia 9:6, 7.

  • Fanauhia i Betelehema. “E Bete-lehema . . . e tae mai râ te hoê ia ˈu nei mai roto mai ia oe ra . . . e rahi hoi oia i reira e tae noa ˈtu i te hopea mai o te fenua.”—Mika 5:2, 4.

  • Patoihia e haapohehia. “I vahavahahia oia, e aore oia i manaˈo-maitai-hia e tatou nei. I paruparu . . . oia i ta tatou nei hara, i tairihia oia i to tatou nei ino.”—Isaia 53:3, 5.

  • Faaorahia mai te pohe mai e faahanahanahia. “E ore hoi oe e vaiiho [ia ˈu] . . . i hade, e ore hoi oe e tuu i te taata moˈa ra ia ite i te tahuti. . . . Te maitai e vai i to rima atau e a muri noa ˈtu.”—Salamo 16:10, 11.

Iesu Mesia: te Arii maitai roa ˈˈe

I roto i te tuatapaparaa, hoê anaˈe taata te tuati ra i tera mau parau no nia i te Arii maitai roa ˈˈe: O Iesu Mesia. Ua parau te hoê melahi ia Maria, te metua vahine o Iesu: “E horoa te Atua ra o Iehova i te terono o Davida to ˈna metua no ˈna, . . . e e ore roa ta ˈna Faatereraa arii e mou.”—Luka 1:31-33.

Aita roa ˈtu Iesu i riro mai ei faatere i te fenua nei. E faatere mai râ o ˈna mai te raˈi mai ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. No te aha o o ˈna te Arii maitai roa ˈˈe? A hiˈo na i ta Iesu i rave a ora ˈi i te fenua nei.

  • Ua haapao maitai Iesu i te taata. Ua tauturu Iesu i te tane e te vahine, te feia apî e te feia paari, noa ˈtu to ratou oraraa e tiaraa. (Mataio 9:36; Mareko 10:16) I to te hoê lepera taparuraa ˈtu “Ia tia ia oe, e nehenehe oe e tamâ ia ˈu,” aroha ˈtura Iesu e faaora aˈera i to ˈna maˈi.—Mareko 1:40-42.

  • Ua haapii mai Iesu e nafea ia faaoaoa i te Atua. Ua parau o ˈna: “E ore e tia ia outou ia tavini i te Atua e te moni.” Ua parau atoa o ˈna ia rave i nia i te tahi atu i ta tatou e hinaaro ia ravehia no tatou. Tera ïa tei parauhia te Ture auro. Ua faaite atoa Iesu e mea faufaa no te Atua eiaha noa ta tatou e rave nei, oia atoa râ to tatou huru feruriraa e huru aau. No te faaoaoa i te Atua, e mea tia ïa ia haapao maite i te mau mea e vai ra i roto i to tatou aau. (Mataio 5:28; 6:24; 7:12) Ua haapapu Iesu e no te ite i te oaoa mau, e titauhia ia haapii i ta te Atua e hinaaro ia rave tatou a na reira ˈtu ai.—Luka 11:28.

  • Ua haapii mai Iesu eaha te auraa ia here. Mea puai ta Iesu mau parau e haaraa. Ua putapû te aau o te feia tei faaroo ia ˈna. “Ua maere te nahoa i ta ˈna huru haapiiraa, te haapii ra hoi oia ia ratou . . . mai te hoê râ taata e mana to ˈna no ǒ mai i te Atua ra.” (Mataio 7:28, 29) Ua haapii atu oia: “A here noa i to outou mau enemi.” Ua pure atoa o ˈna no vetahi e hopoia ta ratou i roto i to ˈna poheraa: “To ˈu Metua, a faaore i ta ratou hara, aita hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.”—Mataio 5:44; Luka 23:34.

O Iesu te Arii maitai e aravihi roa ˈˈe i te ao nei no te tauturu i te taata. Afea râ o ˈna e faatere mai ai?