Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea te Bibilia e tauturu ai i te tane e ahoaho ra?

E nafea te Bibilia e tauturu ai i te tane e ahoaho ra?

 Ia feruri outou i te hoê taata e ahoaho ra, a e manaˈo anei outou i te hoê taata e mǎtaˈu ra, o te ore e anaanatae i te tia mai i te poipoi aore ra o te faahiti noa i te mau mea ta ˈna e haapeapea ra?

 Mai tera te huru o vetahi ia ahoaho ratou. Ia au râ i te mau maimiraa, mea taa ê te huru o te tane. Ia au i te tahi titorotororaa, “ia ahoaho te tane, mea pinepine aˈe ratou i te inu i te ava e te rave i te huero raau aore ra te raau taero. No reira ia hiˈohia ˈtu, o te ava paha to ratou fifi, te tumu mau râ, o te ahoaho. Pinepine te tane e ahoaho ra i te riri e te iria.”

 Parau mau, mea taa ê te huru o te tahi tane i to te tahi atu. Te mea papu râ, te rahi noa ˈtura te ahoaho i teie “tau ino mau . . . e te fifi ia faaruru.” (Timoteo 2, 3:1) Mai te peu te ahoaho ra oe, e nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia oe?

Aˈoraa papu ia ahoaho tatou

 Mea rahi te aˈoraa papu i roto i te Bibilia o te tauturu mai ia ahoaho tatou. Teie mai e toru.

  1.  1. “Eiaha roa ïa e haapeapea no ananahi, no te mea e haapeapearaa ê to ananahi. Tera mahana to ˈna fifi.”—Mataio 6:34.

     Te auraa: Mea maitai aˈe ia ore e haapeapea rahi roa no te mau mea o te nehenehe e tupu aore ra o te ore e tupu. Pinepine, eita te mau mea ta tatou e taiâ ra e tupu. I te tahi taime, e ohipa maitai te tupu.

     A tamata: A feruri i te mau taime ua manaˈo oe e fifi rahi te nehenehe e tupu, aita râ i tupu. Ia oti, a feruri i ta oe e haapeapea ra i teie nei, mea tano anei ia manaˈo e fifi rahi te nehenehe e tupu?

  2.  2. “Mai te auri e faaoi i te auri, e faaoi atoa te hoê taata i to ˈna hoa.”—Maseli 27:17.

     Te auraa: Mea faufaa ia farii e nehenehe vetahi ê e tauturu mai ia ahoaho tatou. E nehenehe paha ratou e horoa mai i te tahi mau manaˈo tauturu no te mea ua farerei aˈenei ratou i tera tupuraa. Aita anaˈe, e nehenehe ratou e horoa mai i to ratou manaˈo no nia i to tatou tupuraa.

     A tamata: A feruri o vai te nehenehe e horoa mai i te aˈoraa maitai, peneiaˈe te hoê hoa te farerei aˈena i te hoê â tupuraa. A ani ia ˈna eaha tei tauturu atu e tei ore i tauturu atu.

  3.  3. “A huri ai i to outou mau ahoaho [aore ra “haapeapearaa,” nota] atoa i nia ia ˈna, no te mea te haapeapea mai ra oia no outou.”—Petero 1, 5:7.

     Te auraa: Te haapeapea mau ra te Atua no te feia e mauiui ra. Te ani mai ra oia ia pure ia ˈna no te faaite eaha te faateimaha ra ia tatou.

     A tamata: A tapao i te mau mea ta oe e haapeapea ra. Ia oti, a faaite i te reira i te Atua na roto i te pure, a faataa eaha te fifi e a ani i ta ˈna tauturu.

Te mahana e ore ai te taata e haapeapea faahou

 Aita te Bibilia e horoa noa mai ra i te aˈoraa o te tauturu mai ia ahoaho tatou. Te fafau atoa ra hoi ua fatata te mahana e ore roa tatou e haapeapea faahou. E nafea te reira e tupu ai?

 E faaore roa te Faatereraa Arii a te Atua i te mau tumu e haapeapea ˈi tatou. (Apokalupo 21:4) I raro aˈe i tera Faatereraa, eita tatou e haamanaˈo faahou i te mau mea i haapeapea e i haamauiui na ia tatou.—Isaia 65:17.

 Tera te ananahi ta “te Atua o te horoa mai i te hau” e hinaaro ra no oe. (Roma 16:20) Te haapapu mai ra oia: “Ua ite maitai hoi au i te mau manaˈo ta ˈu e manaˈo ra no outou . . . e manaˈo hau, e ere i te manaˈo ati, no te horoa ˈtu i te tahi oraraa no a muri aˈe e te tahi tiaturiraa.”—Ieremia 29:11.

a I roto i teie tumu parau, ua faaohipahia te parau “ahoaho” no te faataa i te tupuraa o te hoê taata e haapeapea rahi roa aore ra o tei teimaha no te fifi o te oraraa, e ere râ no te mea e maˈi to ˈna. Mai te peu e maˈi to oe, mea maitai aˈe ïa ia farerei i te taote.—Luka 5:31.