Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia ore te ava ia riro ei fifi no oe?

E nafea ia ore te ava ia riro ei fifi no oe?

 E inu rahi vetahi i te ava ia peapea, ia fiu aore ra ia moˈemoˈe ratou. Mea inu aˈe oe i te ava i teie nei? E nafea ia ore te ava ia faatere ia oe? Teie te tahi mau manaˈo tauturu.

 Eaha te auraa ia inu tano noa i te ava?

 Ta te Bibilia e parau ra: “Eiaha oe e tia i rotopu i te feia e inu rahi roa i te uaina.”—Maseli 23:20.

 A feruri na: Aita te Bibilia e parau ra mea ino ia inu i te ava, ia tano noa râ te reira. (Koheleta 9:7) Te faaite ra hoi te Bibilia mea taa ê ia inu tano noa, ia inu hua e ia taero roa i te ava. (Luka 21:34; Ephesia 5:18; Tito 2:3) E noa ˈtu aita oe i taero, mea inu rahi râ oe i te ava, e nehenehe oe e rave i te faaotiraa tano ore, e haafifi i to oe ea e to oe auhoaraa e o vetahi ê.—Maseli 23:29, 30.

 Ua taa atoa i te feia mana mea taa ê ia inu tano noa i te ava e ia inu hua i te reira. Ua feruri ratou i te faito tano o te ava ta te taata e nehenehe e inu i te mahana hoê e i te hebedoma tataitahi. a Tera râ, mea taa ê tera e tera taata. E no vetahi, mea maitai aˈe eiaha roa ia inu i te ava. Ia au i te Taatiraa no te ea na te ao nei:

 “Noa ˈtu hoê aore ra e piti noa hapaina, mea atâta no oe . . .

  •   ia faahoro i te pereoo aore ra ia faatere i te matini.

  •   ua hapû anaˈe oe aore ra ia horoa oe i te tîtî mama.

  •   mai te peu te rave ra oe i te tahi raau.

  •   mai te peu e maˈi taa ê to oe.

  •   mai te peu tera to oe fifi.”

 Na te aha e faaite ua inu rahi roa oe i te ava?

 Ta te Bibilia e parau ra: “E imi e e hiˈopoa anaˈe i to tatou haerea.”—Oto o Ieremia 3:40.

 A feruri na: Mea maitai aˈe ia hiˈopoa tamau i ta oe huru inuraa ava e ia titauhia, a rave i te mau tauiraa. A hiˈo aita anei teie mau tapao i nia ia oe.

  •   Eita oe e oaoa aita anaˈe e ava. Ia faafaaea, ia arearea aore ra ia faaanaanatae oe, e hinaaro iho â oe i te ava. E inu oe i te ava no te haamoˈe i to oe mau fifi.

  •   Mea inu rahi aˈe oe i teie nei. Pinepine aˈe oe i te inu. Ua haere roa oe i nia i te ava paari e eita oe e taero oioi.

  •   E haafifi ta oe inuraa ava ia oe i te fare aore ra i te ohipa. E pau paha ta oe moni i nia i te ava.

  •   Ia inu oe, e rave oe i te ohipa atâta. E faahoro oe i te pereoo, e faaohipa oe i te tahi matini aore ra e haere oe e hopu i te miti.

  •   E parau roa vetahi mea inu roa oe. E inoino oe ia na reira ratou i te parau. E tapuni oe i ta oe ava aore ra eita oe e faaite i te rahiraa ava ta oe i inu.

  •   Mea fifi no oe ia faaea i te inu i te ava. Ua tamata oe i te faaiti aore ra i te haapae i te inu, aita râ i manuïa.

 Pae manaˈo tauturu ia ore te ava ia riro ei fifi no oe

 1. A rave i te tahi mau faanahoraa.

 Ta te Bibilia e parau ra: “E manuïa iho â te mau opuaraa a te taata itoito.”—Maseli 21:5.

 A tamata na: A maiti eaha te mahana o te hebedoma e inu ai oe i te ava. A taotia i te rahiraa ava ta oe e inu i tera mahana. A faataa e piti aˈe mahana i te hebedoma eita roa oe e hauti i te ava.

 Ia au i te hoê taatiraa i Beretane e tauturu ra i te feia inu ava, no te ore e riro ei tîtî na te ava, mea maitai aˈe ia tamau i te faataa i te tahi mau mahana eita roa oe e inu i te ava.

 2. A haa.

 Ta te Bibilia e parau ra: “A rave faahope i ta outou i haamata.”—Korinetia 2, 8:11.

 A tamata na: A hiˈo mea nafea ia faito i te rahiraa ava ta oe e inu ia tano noa ta oe inuraa. A hoo mai i te inu aita e ava i roto.

 Ia au i te tahi pu maimiraa no nia i te ava i Marite, ia ore te ava ia riro ei fifi no oe ananahi, mea maitai aˈe ia rave i te tahi mau tauiraa rii i teie nei â.

 3. A rave mai ta oe i faaoti.

 Ta te Bibilia e parau ra: “Ia riro ta outou ˈEˈ ei e, e ta outou ˈEitaˈ ei eita.”—Iakobo 5:12.

 A tamata na: Mai te peu ua faaoti oe i te ore e inu i te ava i tera mahana, eiaha e haamarirau i te patoi atu ma te faatura râ ia pûpû-noa-hia mai te ava.

 Ia au i te pu maimiraa no nia i te ava i faahitihia, mai te peu e pahono oioi oe aita, eita ïa oe e fati ohie.

 4. A tiatonu i nia i te maitai e noaa mai.

 Ta te Bibilia e parau ra: “Mea au aˈe te hopearaa o te tahi ohipa i to ˈna haamataraa.”—Koheleta 7:8.

 A tamata na: A tapao i te mau tumu e hinaaro ai oe e inu tano noa i te ava. Peneiaˈe no te taoto maitai, no to oe ea, no te tarani i ta oe moni aore ra no te vai hau noa e o vetahi ê. Ia faahiti oe i te faaotiraa ta oe i rave no nia i te ava, a tiatonu noa i nia i te maitai i noaa mai.

 5. A ani i te tauturu i te Atua.

 Ta te Bibilia e parau ra: “E puai to ˈu ia faaruru i te mau mea atoa maoti tei horoa mai i te puai.”—Philipi 4:13.

 A tamata na: Mai te peu ua riro te ava ei fifi no oe, a pure i te Atua no te ani i ta ˈna tauturu ia haavî oe ia oe iho. b A imi i te mau aˈoraa paari i roto i te Bibilia. Maoti ta te Atua tauturu, e tia ïa ia oe ia inu tano noa i te ava.

a Ei hiˈoraa i Farani, te faito tano noa i te hebedoma tataitahi, 10 ïa hapaina aore ra iti aˈe. Area i te mahana hoê, e 2 ïa hapaina aore ra iti aˈe. Mea faufaa atoa ia haapae i te ava hoê aˈe mahana i te hebedoma. Mea taa ê te faito ava fariihia i tera e tera fenua, a ani ïa i te taote eaha te faito tano no oe.

b Mai te peu ua riro te ava ei fifi no oe, e nehenehe atoa oe e imi i te tauturu a te taote.