Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia ere oe i ta oe ohipa: Te mau faaueraa Bibilia o te tauturu mai

Ia ere oe i ta oe ohipa: Te mau faaueraa Bibilia o te tauturu mai

 E tupuraa fifi mau ia ere te hoê taata i ta ˈna ohipa, eiaha noa i te pae o te moni, i te pae atoa o te huru aau e o te feruriraa. Maoti to muri nei mau manaˈo tauturu niuhia i nia i te mau faaueraa Bibilia, e nehenehe oe e faaruru i teie tupuraa fifi mau.

  •   A faaite ia vetahi ê i to oe mau huru aau.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E faaite te hoê hoa mau i te here i te mau taime atoa.”—Maseli 17:17.

     Mai te peu e ua ere oe i ta oe ohipa, e hepohepo paha e e riri oe aore ra eita oe e taa eaha te ohipa i tupu. Peneiaˈe te manaˈo ra oe mea faufaa ore roa oe. A faaite ai i to oe mau huru aau i te mau fetii aore ra hoa piri, e nehenehe ratou e tauturu ia oe ia maitai mai. E nehenehe atoa ratou e horoa i te mau aˈoraa maitai no te tauturu ia oe ia haere i mua.

  •   Eiaha e haapeapea rahi roa.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Eiaha roa ïa e haapeapea no ananahi, no te mea e haapeapearaa ê to ananahi.”—Mataio 6:34.

     Te faaitoito mai ra te Bibilia ia feruri i ta oe e opua i te rave. (Maseli 21:5) Tera râ, te faaite atoa ra te Bibilia ia ore e haapeapea rahi no ananahi. Pinepine tatou i te haapeapea no te mau ohipa e ore e tupu. Mea au aˈe râ ia tiatonu i nia i ta tatou e nehenehe e rave i te mahana hoê.

     I roto i te Bibilia, te vai ra te mau aˈoraa î i te paari o te tauturu nei ia oe ia tamarû i to oe aau i mua i te fifi. A taio i te tumu parau “Comment gérer le stress” no te ite atu â no nia i te reira.

  •   Afaatano i ta oe huru faaohiparaa i te moni.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Ua matau vau i te ora . . . ma te taoˈa rahi e te taoˈa ore atoa.”—Philipi 4:12.

     A faatano i te reira ia au i to oe huru tupuraa apî. Te auraa ïa e eita oe e haamâuˈa faahou i te moni mai ta oe i matau i te rave i na mua ˈtu. Ia na reira oe, e ora oe ia au i te mea e vai nei ia oe. A vai ara ia ore oe e tarahu i te moni ma te feruri ore.—Maseli 22:7.

     No te ite atu â no nia i te ravea no te faatano i ta oe huru faaohiparaa i te moni ia au i to oe huru tupuraa, a hiˈo na i te tumu parau “Comment vivre avec moins.”

  •   A faaohipa maitai i to oe taime.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Ei haerea paari noa to outou . . . , ma te faaohipa maitai i to outou taime.”—Kolosa 4:5.

     Noa ˈtu aita faahou ta outou e tapura ohipa faanahohia, a tapea i te hoê tapura tano no te faaohipa maitai i to oe taime. E tauturu te reira ia oe ia vai aifaito i roto i te oraraa e ia haafaufaa ia oe iho.

  •   A faaite i te huru feruriraa au noa.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E faufaa noa te noaa ia ravehia te mau huru ohipa rohirohi atoa.”—Maseli 14:23.

     Ia ineine oe i te rave i te ohipa e tia ˈi, noa ˈtu e ere i te ohipa ta oe i matau na i te rave. E imi paha oe i te ohipa ta oe i mana’o na mea faufaa ore aore ra mea iti aˈe te aufauraa i te ohipa ta oe i rave na.

  •   Eiaha e tuu.

     Ta te Bibilia e parau ra: “A ueue i ta oe huero maa i te poipoi e eiaha e vaiiho i to oe rima ia faaea e ahiahi noa ˈtu. Aita hoi oe i ite teihea te tupu.”—Koheleta 11:6.

     A tamau i te imi i te ohipa. A faaite ia vetahi ê e te imi ra oe i te ohipa. A paraparau i te fetii, hoa, feia o ta oe ohipa matamua e feia tapiri. A haere e hiˈo i te mau pu no te feia e imi ra i te ohipa, te mau fare ohipa e imi ra i te taata hau e te mau reni natirara no nia i te reira. Noa ˈtu aita i itehia ˈtura ia oe te ohipa, a faaineine ia oe iho no te mau farereiraa atoa e no te horoa i ta oe api parau e faaite ra i te mau haamaramaramaraa no nia ia oe iho.