A VAI ARA!
E moemoeâ noa anei te autahoêraa? Eaha ta te Bibilia e parau ra?
No e rave rahi taata e moemoeâ noa te autahoêraa.
“Ati aˈe te ao nei, te tuino noa ra te au-ore-raa i te nunaa ê i te mau taatiraa, te mau pûpû nunaa e te oraraa o te taata i te mahana tataitahi. E turai te au-ore-raa i te nunaa ê i te taata ia haa ma te parau-tia ore.”—António Guterres, Papai parau rahi o te mau nunaa amui.
E tupu anei te autahoêraa i te hoê mahana? Eaha ta te Bibilia e parau ra?
Eaha te manaˈo o te Atua?
Te faaite mai ra te Bibilia eaha to te Atua manaˈo i te mau huru taata atoa.
“I te hoê noa taata, ua hamani [te Atua] i te mau nunaa atoa ia parahi ratou i nia i te fenua taatoa.”—Ohipa 17:26.
“E ore te Atua e maitiiti i te taata, i roto râ i te mau nunaa atoa, e farii oia i te taata o te mǎtaˈu ia ˈna e o te rave i te mea tia.”—Ohipa 10:34, 35.
Te faaite ra te Bibilia e ua hamanihia tatou pauroa e te Atua e e farii oia i te mau huru taata atoa noa ˈtu nohea mai ratou.
E nafea te mau nunaa atoa e nehenehe ai e tahoê?
E tupu te autahoêraa maoti noa te Faatereraa arii a te Atua, oia hoi te hoê faatereraa i te raˈi. I raro aˈe i teie faatereraa, e haapiihia te taata e nafea ia hamani maitai ia vetahi ê. E haapii-atoa-hia ratou e nafea ia haapae roa i te au-ore-raa i te nunaa ê.
“E haapii to te fenua i te parau-tia.”—Isaia 26:9.
“E hau te hopearaa o te parau-tia mau, e hau e e taiâ ore mure ore ta te parau-tia mau e horoa.”—Isaia 32:17.
I teie mahana, maoti te Bibilia, e mirioni taata o te haapii ra e nafea ia faatura ia vetahi ê e ia haa ma te tura i nia ia ratou.
No te ite atu â, a taio i te vea A ara mai na! na roto i te reo Farani “Y a-t-il un remède contre les préjugés?”
A taio atoa i te tumu parau “Comment parler de racisme à votre enfant” na roto i te reo Farani. I roto, e itehia te tahi mau manaˈo o te tauturu i te mau metua ia faataa i teie tumu parau i ta ratou mau tamarii.