Eaha to roto?

No te aha eita te mau Ite no Iehova e apiti i roto i te mau oroa here aiˈa?

No te aha eita te mau Ite no Iehova e apiti i roto i te mau oroa here aiˈa?

 Te faatura nei te mau Ite no Iehova i te mau faatereraa e ta ratou mau taipe here aiˈa. Te faatura atoa nei matou i te faaotiraa a te taata ia horeo i te here aiˈa, ia faahanahana i te reva o to ratou fenua aore ra ia himene i te himene aiˈa.

 Teie râ, no te mau Ite no Iehova, ua maiti ratou eiaha e apiti i tera mau oroa no te mea te tiaturi nei ratou e aita te reira e tuati i ta te Bibilia e haapii ra. E mauruuru matou ia faaturahia ta matou mau tiaturiraa mai ta matou e na reira atoa ia rave vetahi i te faaotiraa ê.

I roto i teie tumu parau

 Eaha te mau faaueraa tumu Bibilia o te aratai i ta matou mau faaotiraa?

 Teie e piti manaˈo faufaa ta te Bibilia e faahiti ra:

  •   O te Atua anaˈe te tia ia haamorihia. Te parau ra te Bibilia: “O Iehova to oe Atua ta oe e haamori, e ia ˈna anaˈe e pûpû ai oe i te hoê taviniraa moˈa.” (Luka 4:8) Te faaite ra te horeoraa i te aiˈa aore ra te himeneraa i te mau himene aiˈa e te turu ra aore ra te here ra te taata i to ratou fenua hau aˈe i te tahi atu mea. No reira, ma te tapea i te hoê manaˈo haava maitai, te manaˈo nei te mau Ite no Iehova eita e tano no ratou ia apiti i taua mau oroa ra.

     Te manaˈo atoa nei te mau Ite no Iehova e ua riro te faahanahanaraa i te reva o te fenua ei peu haamoriraa idolo. Te opani etaeta ra te Bibilia i te reira. (Korinetia 1, 10:14) Te farii ra te tahi mau taata papai aamu e e taipe faaroo te reva o te hoê fenua. Teie ta Carlton Hayes i papai: “Ua riro te reva ei taipe otahi o te here aiˈa e tei haamorihia.” a No nia i te mau Kerisetiano matamua, te parau ra te taata papai o Daniel Mannix: “I patoi na te mau Kerisetiano i te . . . pûpû i te tusia na te varua tiai i te emepera [Roma]. E au teie ohipa mai te patoiraa i te faahanahana i te reva i teie tau.” b

    Eita te mau Ite no Iehova e faahanahana i te reva, eita atoa e tuino, e tutui aore ra e faaohipa i te reira ma te tano ore. Te faatura atoa nei matou i te tahi atoa mau taipe here aiˈa.

  •   Hoê â tatou pauroa i mua i te aro o te Atua. (Ohipa 10:34, 35) Te parau ra te Bibilia e “i te hoê noa taata, ua hamani [te Atua] i te mau nunaa atoa.” (Ohipa 17:26) No taua tumu ra, te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e ere i te mea tano ia faahanahana i te hoê pǔpǔ taata aore ra nunaa mai te huru ra e mea hau aˈe ratou i te tahi atu. Te faatura nei matou i te mau nunaa atoa, noa ˈtu nohea mai ratou aore ra te vahi i reira ratou e faaea ˈi.—Petero 1, 2:17.

 Eaha te rave mai te peu e faahepo te ture ia apiti i te mau oroa here aiˈa?

 Eita te mau Ite no Iehova e patoi i te mau faatereraa. Te tiaturi nei matou e vaiiho te Atua ia vai mai te mau faatereraa no te mea, e tuhaa ta ratou i roto i ta ˈna i faanaho. (Roma 13:1-7) Te tiaturi atoa nei matou e titauhia i te mau Kerisetiano ia auraro i te mau tia mana.—Luka 20:25.

 Eaha te rave mai te peu e patoi te mau ture fenua i ta te Atua mau ture? I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe e ani ia tauihia te ture. c Aita anaˈe te reira e fariihia, e maiti te mau Ite no Iehova i te auraro i te Atua ei faatere no ratou, eiaha te taata.—Ohipa 5:29.

 E faaô anei te mau Ite no Iehova i roto i te mau ohipa totiare aore ra poritita?

 Eita. Eita te mau Ite no Iehova e faaô i roto i te mau aroraa totiare aore ra poritita. Eita matou e horeo i te here aiˈa, eita atoa e faahanahana i te reva aore ra e himene i te himene aiˈa. E ere râ te auraa e e patoi matou i te faatereraa. Te niu nei matou i ta matou mau tiaturiraa i nia i ta te Bibilia e haapii ra no nia i taua mau oroa ra.

a Essays on Nationalism, api 107-108.

b The Way of the Gladiator, api 212.