Eaha to roto?

Mea tano anei Te Bibilia, Huriraa o te ao apî?

Mea tano anei Te Bibilia, Huriraa o te ao apî?

 Ua piahia te tuhaa matamua o Te Bibilia, Huriraa o te ao apî i 1950 na roto i te reo Beretane. Mai reira mai, ua faaite te tahi mau taata i to ratou manaˈo no nia i te reira. No vetahi, e ere Te Bibilia, Huriraa o te ao apî a i te mea papu roa no te mea te vai ra te mau taa-ê-raa i roto i tera huriraa Bibilia e te tahi atu. Teie te mau tumu o teie mau taa-ê-raa.

  •   Papuraa. Ua niuhia Te Bibilia, Huriraa o te ao apî i nia i te mau maimiraa aivanaa tano e te mau parau papai tahito papu roa ˈˈe. No te King James Version no 1611 râ, ua faaohipahia te tahi atu mau parau papai mea api aˈe e e ere i te mea papu roa.

  •   Te auraa mau. I roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî, ua hurihia te auraa mau o te poroi tumu arataihia e te varua moˈa o te Atua. (Timoteo 2, 3:16) Mea rahi râ huriraa Bibilia o tei haafaufaa aˈe i te tutuu a te taata eiaha râ i te poroi a te Atua. Ei hiˈoraa, ua monohia te iˈoa o te Atua, Iehova, na roto i te tiaraa iˈoa Fatu aore ra Atua.

  •   Te mau taˈo. No Te Bibilia, Huriraa o te ao apî, ua hurihia te mau taˈo e vai ra i roto i te mau papai tumu. Mai te peu iho â râ e hee noa te taioraa o te huriraa aore ra no te tapea i te auraa mau. No te tahi atu râ mau huriraa, ua tuuhia te mau manaˈo taata aore ra ua tatarahia te tahi mau parau rii faufaa.

Te mau taa-ê-raa i rotopu i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî e te tahi atu mau huriraa

 Te mau buka aita to roto. Te vai ra te mau buka parauhia apokiripha i roto i te Bibilia a te Ekalesia Katolika Roma e te Ekalesia Orthodoxe no Hitia o te râ. Aita râ tera mau buka i roto i te taatoaraa o te mau buka arataihia e te varua o te Atua a te mau ati Iuda. Te parau ra hoi te Bibilia e ua ‘horoa te Atua i ta ˈna mau poroi moˈa’ i te mau ati Iuda. (Roma 3:1, 2) No reira, aita e apokiripha i roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî e i roto e rave rahi mau huriraa Bibilia no teie tau.

 Te mau irava aita to roto. I roto i te tahi mau huriraa, ua tuuhia te tahi mau irava e pereota aita to roto i te mau parau papai tahito roa ˈˈe o te Bibilia. Aita râ i na reirahia i roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî. I roto i te tahi atu mau huriraa e rave rahi no teie tau, aita atoa tera mau irava e pereota i tuuhia. Ua fariihia e aita te reira i roto i te mau parau papai tahito. b

 Te tahi atu mau taˈo. I te tahi taime, ia hurihia tera taˈo e tera taˈo, mea fifi paha ia taa i te auraa aore ra mea hape te huriraa. Ei hiˈoraa, e huri-pinepine-hia ta Iesu i parau i roto i te Mataio 5:3 ei: “E ao to tei veve te varua.” (English Standard Version; King James Version; New International Version) Mea rahi te taata e ore ra e taa i tera huriraa aore ra te manaˈo ra e ua haafaufaa Iesu i te haehaa aore ra te veve. Ua hinaaro râ oia e faaite e ia oaoa mau tatou, e hinaarohia ta te Atua aratairaa. I roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî, ua hurihia te auraa mau o ta Iesu mau parau mai teie: “E oaoa te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua.”—Mataio 5:3.

Manaˈo maitatai o te mau aivanaa e ere i te mau Ite no Iehova i nia i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî

  •   I roto i te hoê rata no te 8 no Titema 1950, teie ta Edgar Goodspeed, taata huri Bibilia tuiroo e aivanaa, i papai no nia i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano: “Te anaanatae nei au i te ohipa mitionare a to outou mau taata e to ˈna faufaaraa na te ao nei. Ua au roa vau i teie huriraa huna ore e te oraora. No ˈu, ua ohipa iho â te feia huri ma te aravihi.”

    Edgar Goodspeed

  •   Ua parau Allen Wikgren, hoê orometua no te Fare haapiiraa tuatoru no Chicago e e Bibilia faahiahia roa Te Bibilia, Huriraa o te ao apî. Ua hurihia hoi te reira na roto i te reo o teie nei tau. Aita te reira i hurihia ia au i te tahi atu mau huriraa.—The Interpreter’s Bible, Volume I, api 99.

  •   Teie ta Alexander Thomson i papai no nia i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano: “E mea papu maitai e e taata aravihi e te maramarama te feia i huri i te reira. Ua tutava ratou i te huri i te auraa mau o te papai Heleni na roto i te reo Beretane. Ua faaohipahia te mau ravea atoa a te reo Beretane no te na reira.”—The Differentiator, Eperera 1952, api 52.

  •   Noa ˈtu e ua manaˈo te taata papai Charles Francis Potter e mea huru ê te huriraa i te tahi mau vahi, ua parau oia e: “Ua huri te feia huri o Te Bibilia, Huriraa o te ao apî i te mau parau papai maitai roa ˈˈe Heleni e Hebera ma te ite e te aravihi.”—The Faiths Men Live By, api 300.

  •   No Robert McCoy, e mea huru ê te huriraa o Te Bibilia, Huriraa o te ao apî i te tahi mau vahi e mea maitai roa i te tahi atu. Ua papai râ oia i roto i ta ˈna hiˈopoaraa: “Te haapapu ra te huriraa o te Faufaa Apî e e mea aravihi te feia huri i te mea e noa ˈtu e mea fifi ia huri i te Bibilia, ua manuïa ratou.”—Andover Newton Quarterly, Tenuare 1963, api 31.

  •   Noa ˈtu e aita te orometua haapii S. MacLean Gilmour e farii i te huriraa o te tahi mau pereota i roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî, ua faˈi oia e iteraa taa ê to te feia huri i te reo Heleni.—Andover Newton Quarterly, Tetepa 1966, api 26.

  •   I roto i ta ˈna hiˈopoaraa o Te Bibilia, Huriraa o te ao apî, hoê tuhaa o te Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures, teie ta te orometua haapii o Thomas Winter i papai: “Mea tano roa te huriraa a te feia huri tei ore i faaite i to ratou iˈoa.”—The Classical Journal, Eperera-Me 1974, api 376.

  •   I 1989, teie ta te hoê aivanaa no te reo Hebera o Benjamin Kedar-Kopfstein i parau: “I roto i ta ˈu mau maimiraa no nia i te Bibilia Hebera e te mau huriraa, ua faaohipa pinepine au i te neneiraa Beretane Te Bibilia, Huriraa o te ao apî. Ua papu ïa ia ˈu e ua tutava te feia huri i te horoa i te hoê huriraa tano roa.”

  •   I muri aˈe i ta ˈna faaauraa i e iva huriraa Beretane faufaa, teie ta Jason David BeDuhn, orometua no te haapiiraa faaroo, i papai: “O Te Bibilia, Huriraa o te ao apî te huriraa tano roa ˈˈe o te mau huriraa i hiˈopoahia.” No te rahiraa o te taata e aivanaa, e taa-ê-raa to roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî no te paetahi o te feia huri i te pae faaroo. Ua parau râ BeDuhn: “Mea taa ê roa Te Bibilia, Huriraa o te ao apî no te mea ua hurihia te mau manaˈo tumu o te Faufaa apî ma te tano.”—Truth in Translation, api 163, 165.

a Ua horoahia tera mau manaˈo no nia i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî na roto i te reo Beretane, hou te huriraa faaapîhia no 2013.

b Ei hiˈoraa, a hiˈo i te New International Version e te New Jerusalem Bible (huriraa Katolika). Teie te mau irava aita to roto i te mau parau papai tahito: Mataio 17:21; 18:11; 23:14; Mareko 7:16; 9:44, 46; 11:26; 15:28; Luka 17:36; 23:17; Ioane 5:4; Ohipa 8:37; 15:34; 24:7; 28:29; e te Roma 16:24. I roto i te King James Version e te Douay-Rheims Version, ua tuuhia i roto i te Ioane 1, 5:7, 8 te tahi mau parau e turu ra i te Toru tahi. Ua tuuhia te reira tau hanere matahiti i muri aˈe i te papairaahia te Bibilia.