Eaha to roto?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

“Ua manaˈo vau, ua noaa ia ˈu i te mau mea atoa ta ˈu i titau na”

“Ua manaˈo vau, ua noaa ia ˈu i te mau mea atoa ta ˈu i titau na”
  • MATAHITI FANAURAA: 1962

  • FENUA: Kanada

  • AAMU: Oraraa tano ore

NA MUA ˈˈE

 Ua fanauhia vau i Montréal, i te tuhaa fenua no Québec, i Kanada. Ua paari vau e to ˈu mau taeae e tuahine i Rosemont e e metua î i te here to matou. E oraraa hau to matou.

 I to ˈu apîraa, mea anaanatae roa na ˈu te Bibilia. Te haamanaˈo ra vau i te ahuru ma pitiraa o to ˈu matahiti, a taio ai au i te Faufaa Apî, ua au roa vau i te aamu o Iesu. Ua putapû roa vau i to ˈna here e to ˈna aumauiui. E ua hinaaro roa vau e riro mai ia ˈna. I muri mai, no to ˈu mau amuimuiraa ino, ore mărû noa ˈtu ra tera hinaaro.

 E taata hauti saxophone to ˈu papa e ua horoa mai i ta ˈna saxophone. E maoti o ˈna i anaanatae ai au i te upaupa. No te mea hoi mea au roa na ˈu te upaupa, ua haapii ohie vau i te hauti i te tita. Ua haamau vau i te hoê pŭpŭ rock e te tahi mau hoa e ua hauti matou e rave rahi mau vahi. Ua haere mai te tahi mau ona haruharu pehe tuiroo e farerei ia ˈu. Tarima atura vau i te parau faaau e hoê o ratou. Ua tui te roo o ta ˈu upaupa. E hauti pinepinehia na roto i te radio i Québec.

 Ua manaˈo vau, ua noaa ia ˈu i te mau mea atoa ta ˈu i titau na. Mea apî au, mea tuiroo atoa. E ohipa au mau ta ˈu e rave ra e mea rahi ta ˈu moni. I te ao, e faaetaeta vau i to ˈu tino, e pahono i te mau uiuiraa manaˈo. E ite-atoa-hia vau i roto i te afata teata. I te po, e hauti vau i ta ˈu upaupa e arearea atoa. No te mea e taiâ vau i mua i te taata, i to ˈu apîraa, ua haamata vau i te inu hua i te ava e i muri iho, i te rave atoa i te raau taero. E oraraa haapaoraa ore to ˈu e te tano ore.

 Ua faahinaaro vetahi i to ˈu huru oraraa no te mea i to ratou hiˈoraa, e mea oaoa roa vau. I roto râ ia ˈu, ua moemoe roa vau e ua hepohepo atoa. I te mau taime ihoa râ o vau anaˈe. E te mea peapea roa ˈtu â, te taime a manuia roa ˈi au, ua pohe e piti ona haruharu pehe no te hea mate. Ua oti roa vau. Noa ˈtu mea au roa na ˈu te upaupa, e ere roa ˈtu tera te huru oraraa ta ˈu i hinaaro.

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

 Noa ˈtu e taata tuiroo vau, te haere noa ˈtu ra teie ao i te ino. No te aha i rahi roa ˈi te ohipa ino? E no te aha te Atua e vaiiho noa ˈi ia tupu te reira? I te tahi taime e pure na vau i te Atua no te ite i te pahonoraa. Te tau faafaaearaa, ua haamata vau i te taio faahou i te Bibilia. Noa ˈtu aita vau i taa maitai roa ta ˈu i taio, ua ite au te fatata mai ra te hopea o teie ao.

 I roto i te Bibilia, ua haapii au tei roto Iesu i te medebara e ua haapae oia i te maa 40 mahana. (Mataio 4:1, 2) Manaˈo atura vau, ia ˈna reira atoa vau, e pahono mai paha te Atua ia ˈu. E piti hebedoma hou a haamata ˈi i ta ˈu haapaeraa maa, ua patoto mai e piti Ite no Iehova i te opani. E ua farii au ia raua. Ua ani au i te hoê, o Jacques to ˈna iˈoa, “Nafea tatou ia ite, te ora nei tatou i te mau mahana hopea o teie ao?” Tatara mai nei i ta ˈna Bibilia e taio ihora i te Timoteo 2, 3:1-5. E rave rahi uiraa ta ˈu i ani ia raua e ua faahiahia roa vau i te mau pahonoraa ta raua i horoa mai. Ua faaohipa noa hoi raua i te Bibilia. I muri aˈe, i to raua hoˈi-faahou-raa mai e farerei, ua taa ia ˈu aita e titauhia ia haapae i te maa.

 Ua haamata vau i te haapii i te Bibilia na muri i te mau Ite no Iehova. Ua tâpû atoa vau i to ˈu rouru roa e ua apiti i te mau putuputuraa atoa i te Piha a te Basileia. Ua ite au i te farii maitai î i te here i tera mau putuputuraa. E na te reira i haapapu ia ˈu, ua itehia ia ˈu te parau mau.

 Tera râ, no te rave mai ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia, e titauhia ia ˈu ia rave i te mau tauiraa i roto i to ˈu oraraa. Ua titauhia ia ˈu ia faaea i te rave i te raau taero e i te peu tano ore. Ua titau-atoa-hia ia taui i to ˈu huru e ia tâuˈa ia vetahi ê. Ei metua tane faaea taa noa, ua titauhia ia ˈu ia haapii e ia aupuru i ta ˈu na tamarii i te pae feruriraa e i te pae varua. No reira ïa vau i faarue ai i ta ˈu ohipa, ei taata hauti saxophone. I muri aˈe, ua itehia ia ˈu te tahi ohipa i roto i te hoê taiete, e ere râ i te mea aufau maitaihia.

 Mea fifi no ˈu ia rave i tera mau tauiraa. A tutava ˈi au i te faaea i te rave i te raau taero, ua farerei au i te tahi fifi e i te tahi taime, ua topa faahou i roto. (Roma 7:19, 21-24) E ere atoa i te mea ohie ia faarue i to ˈu oraraa na mua ˈˈe. Ua rohirohi atoa vau i ta ˈu ohipa teimaha e aita atoa e aufau maitaihia. Ei hiˈoraa, te tino moni e noaa ia ˈu i roto e toru avae ohipa, o te tino moni ïa o tei aufauhia na ia hauti au i te upaupa e piti hora.

 Ua tauturu rahi mai te pure ia tutava i te rave i tera mau tauiraa. E ua taa atoa ia ˈu e mea faufaa ia taio tamau i te Bibilia. Ua tauturu rahi mai te Korinetia 2, 7:1 ia ˈu. Te faaitoitohia ra hoi te mau Kerisetiano ia tamâ ia ratou “i te mau viivii atoa o te tino e o te feruriraa.” Ua haapapu atoa mai te parau i roto i te Philipi 4:13 e nehenehe au e faaea roa i ta ˈu mau peu ino. Te na ô râ te irava: “E puai to ˈu ia faaruru i te mau mea atoa maoti tei horoa mai i te puai.” Ua pahono Iehova i ta ˈu mau pure e ua tauturu atoa ia ˈu ia taa e ia faaohipa i te pue parau mau Bibilia. Maoti te reira, ua pûpû vau ia ˈu ia Iehova e ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova i 1997.—Petero 1, 4:1, 2.

TO ˈU FAUFAARAAHIA

 Ahani au i tamau noa ˈi i teie huru oraraa, ua pohe au i teie mahana. I teie nei, e oraraa oaoa mau to ˈu. E vahine maitai ta ˈu, o Elvie te iˈoa. Auê ïa haamaitairaa rahi! Te oaoa nei maua i te haapii i te Bibilia ia vetahi ê e i te tavini ia Iehova ma te taime taatoa. Auê au i te oaoa! Mauruuru Iehova i te faafatataraa mai ia ˈu!—Ioane 6:44.