Eaha to roto?

E taui anei te Atua i to ˈna manaˈo?

E taui anei te Atua i to ˈna manaˈo?

Te pahonoraa a te Bibilia

 E. E nehenehe te Atua e taui i to ˈna manaˈo mai te peu e taui te taata i to ratou haerea ino. Ei hiˈoraa, i to te Atua faataeraa i te hoê poroi faautuaraa ia Iseraela i tahito, ua parau oia: “Peneiaˈe e faaroo mai ratou e e fariu ê ratou tataitahi i to ratou haerea ino, e e taui au i to ˈu manaˈo no nia i te ati ta ˈu e opua e faatae i nia ia ratou no ta ratou mau ohipa ino.”—Ieremia 26:3.

 I roto e rave rahi huriraa Bibilia, ua monohia te parau “e taui au i to ˈu manaˈo” i te taˈo “tatarahapa” mai te huru ra e ua hape te Atua. Tera râ, i roto i te reo Hebera, te auraa o te taˈo “tatarahapa” i ǒ nei, o te “tauiraa i te manaˈo aore ra opuaraa.” Ua papai te hoê aivanaa: “Ia taui te taata i to ˈna haerea, e taui atoa ïa te Atua i ta ˈna faautuaraa.”

 Papu maitai, e ere no te mea e nehenehe te Atua e taui i to ˈna manaˈo, e tia iho â ia ˈna ia na reira. E hiˈopoa anaˈe i roto i te Bibilia te tahi mau tupuraa eita te Atua e taui i to ˈna manaˈo:

  •   Aita te Atua i vaiiho ia Balaka ia taui i to ˈna manaˈo e ia faaino i te nunaa Iseraela.—Numera 23:18-20.

  •   Aita te Atua i taui i to ˈna manaˈo ia iriti i te mana faatere ia Saula te arii no Iseraela no te mea ua tamau noa o ˈna i te rave i te ohipa ino mau.—Samuela 1, 15:28, 29.

  •   E faatupu te Atua i ta ˈna parau fafau ia faariro i ta ˈna Tamaiti ei tahuˈa e a muri noa ˈtu. Eita ïa te Atua e taui i to ˈna manaˈo.—Salamo 110:4.

Aita anei te Bibilia e parau ra eita te Atua e taui?

 E. Te parau ra te Atua: “O vau hoi o Iehova, eita vau e taui.” (Malaki 3:6) Oia atoa, te parau ra te Bibilia no nia i te Atua “e ore oia e taui mai te marumaru e tauiui noa i te vahi.” (Iakobo 1:17) Aita iho â te Atua e taui i to ˈna huru e ta ˈna mau ture aveia no nia i te here e te parau-tia. (Deuteronomi 32:4; Ioane 1, 4:8) Tera râ, e ere te auraa eita te Atua e nehenehe e taui i to ˈna manaˈo. Ei hiˈoraa, ua horoa te Atua i te arii Davida i te mau faaueraa taa ê roa i roto i na piti aroraa tei tupu te tahi i muri i te tahi. Ua manuïa taua na raveraa e piti. (Samuela 2, 5:18-25) E nehenehe ïa te Atua e horoa i te taata i te mau faaueraa taa ê roa ia au i te tupuraa.

Ua tatarahapa anei te Atua i te hamaniraa i te taata?

 Aita. Tera râ, te mauiui ra te Atua ia ite e te tâuˈa ore ra te rahiraa o te taata ia ˈna aore ra te patoi ra ratou ia ˈna. Te faataa ra te Bibilia eaha te huru o te taata i te tau o Noa hou a tupu ai te diluvi. Te na ô ra te Bibilia: “Tatarahapa ihora Iehova i te hamaniraa i te taata i nia i te fenua, e peapea ihora to ˈna aau.” (Genese 6:6) I roto i teie irava, te auraa o te taˈo Hebera hurihia “tatarahapa,” oia hoi “taui i te manaˈo.” Ua taui te Atua i to ˈna manaˈo no nia i te rahiraa o te taata tei ora hou te diluvi no te mea ua rahi roa ta ratou ohipa ino. (Genese 6:5, 11) Noa ˈtu ua mauiui te Atua i te iteraa i te taata ia maiti i te haerea ino, eita o ˈna e taui i to ˈna huru no nia i te huitaata. No reira, aita te Atua i haamou roa i te mau taata atoa i te diluvi, ua faaora o ˈna ia Noa e to ˈna utuafare.—Genese 8:21; Petero 2, 2:5, 9.