Eaha to roto?

Eaha te parau tohu?

Eaha te parau tohu?

Te pahonoraa a te Bibilia

 E poroi no ǒ mai i te Atua te parau tohu. Te parau ra te Bibilia ua faahiti te mau peropheta i “te mau parau no ǒ mai i te Atua a arataihia ˈi ratou e te varua moˈa.” (Petero 2, 1:20, 21) Te hoê peropheta, o te hoê ïa taata e faaitehia ia ˈna te poroi a te Atua e e haere o ˈna e faaite i te reira i te taata.—Ohipa 3:18.

Nafea te mau peropheta e ite ai i te mau parau no ǒ mai i te Atua?

 Mea rahi te ravea ta te Atua i faaohipa no te faaite i to ˈna mau manaˈo i ta ˈna mau peropheta:

  •   Na roto i te papai. Ua faaohipa te Atua i teie ravea i roto hoê tupuraa ma te horoa roa ˈtu ia Mose ra na Ture Ahuru papaihia.—Exodo 31:18.

  •   Na roto i te mau melahi. Ua faaohipa te Atua i te hoê melahi no te faataa ˈtu ia Mose eaha ta ˈna e parau ia Pharao i Aiphiti. (Exodo 3:2-4, 10) Ia titauhia ia papai te tahi mau parau, ua faaue te Atua i te mau melahi ia haere e haapapai i te reira, mai ia ˈna i rave ia Mose i to ˈna parauraa ˈtu: “E papai oe i taua parau nei, o te huru hoi teie no te parau o te faufaa ta ˈu e faaau ia oe, e ia Iseraela atoa nei.”—Exodo 34:27. a

  •   Na roto i te mau orama. I te tahi taime, te ara noa ra te mau peropheta a ite ai ratou i te orama. (Isaia 1:1; Habakuka 1:1) Te tahi taime, mai te huru ra e te taata te ite ra i te orama, tei roto roa oia i te reira. (Luka 9:28-36; Apokalupo 1:10-17) I te tahi atu mau taime, ia ite ratou i te orama, e faaea noa ratou ma te maere rahi. b (Ohipa 10:10, 11; 22:17-21) Ua faaite atoa te Atua i ta ˈna poroi na roto i te moemoeâ a taoto ai te mau peropheta.—Daniela 7:1; Ohipa 16:9, 10.

  •   Na roto i te manaˈo. Ua aratai te Atua i te manaˈo o ta ˈna mau peropheta no te faaite i ta ˈna poroi. Mai ta te Bibilia e parau ra: “Te mau Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua.” E nehenehe atoa tera parau e hurihia “puhihia e te Atua.” (Timoteo 2, 3:16) Ua faaohipa te Atua i to ˈna varua moˈa, aore ra to ˈna puai ohipa, no te puhi i to ˈna mau manaˈo i roto i te feruriraa o ta ˈna mau tavini. No ǒ mai i te Atua ra te poroi, na te mau peropheta râ i maiti e nafea ia parau i te reira.—Samuela 2, 23:1, 2.

Te mau parau tohu, no te faataa noa anei eaha te tupu a muri aˈe?

 Eita, e ere te mau parau tohu Bibilia no te faataa noa i te mau mea e tupu a muri aˈe. Tera râ, te faaara ra te rahiraa o te mau poroi no ǒ mai i te Atua eaha te huru oraraa o te taata. Ei hiˈoraa, pinepine te mau peropheta a te Atua i te faaara i te mau Iseraela no to ratou haerea ino. Ma te faaara i te nunaa, ua faaite te mau peropheta i te mau haamaitairaa ia faaroo ratou, e te mau ati ia ore ratou e faaroo. (Ieremia 25:4-6) Tei te huru ïa o te faaroo o te mau Iseraela e maitai ai ratou aore ra eita.—Deuteronomi 30:19, 20.

Te tahi mau parau tohu o te ore e faataa ra eaha te tupu a muri aˈe

  •   I te hoê taime, i te aniraa te mau Iseraela i te tauturu i te Atua, ua tono oia i te hoê peropheta no te faataa ˈtu ia ratou e eita o ˈna e tauturu ia ratou no te mea aita ratou i haapao i ta ˈna mau faaueraa.—Te mau tavana 6:6-10.

  •   I te paraparauraa Iesu i te hoê vahine Samaria, ua faaite oia i te tahi mau mea no nia ia ˈna na te Atua anaˈe e nehenehe e faaite mai. Ua parau roa ˈtu te vahine ia Iesu e peropheta o ˈna noa ˈtu aita Iesu i faaite i te tahi mea e tupu a muri aˈe.—Ioane 4:17-19.

  •   I te haavaraahia Iesu, ua tapoˈi to ˈna mau enemi i to ˈna hohoˈa, ua tupai ratou ia ˈna e ua parau atu: “E peropheta oe, faaite mai ïa na vai i tupai ia oe.” E ere no te ite eaha te tupu a muri aˈe i ui ai ratou ia Iesu, no te faaite râ na roto i te puai o te Atua na vai i tupai ia ˈna.—Luka 22:63, 64.

a Noa ˈtu i roto i teie hiˈoraa ua paraparau te Atua ia Mose i te omuaraa, te faaite ra te Bibilia ua faaohipa te Atua i te melahi no te horoa i te faufaa o te ture a Mose.—Ohipa 7:53; Galatia 3:19.

b Na roto i te reo tumu i roto i teie nau irava, te feia tei faaitehia te poroi a te Atua, ua faaea noa ratou ma te mamû noa, ma te ore e tâuˈa faahou i te mau mea ati aˈe ia ratou.