Eaha to roto?

O Maria anei te Metua vahine o te Atua?

O Maria anei te Metua vahine o te Atua?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Aita te Bibilia e parau ra e o Maria te metua vahine o te Atua. Aita atoa e titauhia i te mau pǐpǐ a Iesu aore ra te mau Kerisetiano ia haamori ia Maria. a A feruri na:

  •   Aita roa ˈtu Maria i parau o ˈna te metua vahine o te Atua. Te faataa ra te Bibilia e ua fanau o ˈna i “te Tamaiti a te Atua,” eiaha râ i te Atua ra.—Mareko 1:1; Luka 1:32.

  •   Aita roa ˈˈe Iesu Mesia i parau e o Maria te metua vahine o te Atua aore ra ia faahanahanahia Maria. I to Iesu faarooraa i te hoê vahine tei parau e mea oaoa te vahine tei fanau mai ia ˈna, faaafaro atura oia i to ˈna manaˈo ma te parau: “Mea oaoa aˈe te feia e faaroo e e haapao i te parau a te Atua!”—Luka 11:27, 28.

  •   Aita e itehia te mau parau “Metua vahine no te Atua” e “Theotokos” (Tei hapû i te Atua) i roto i te Bibilia.

  •   Aita te Bibilia e faahiti ra te parau “Arii vahine o te raˈi” no Maria, no te hoê râ ruahine haamorihia e te mau Iseraela o tei taiva i te Atua. (Ieremia 44:15-19) Peneiaˈe o Ishtar aore ra Astarté, te hoê ruahine Babulonia, te “Arii vahine o te raˈi.”

  •   Aita te mau pǐpǐ matamua a Iesu i haamori aore ra i faahanahana ia Maria. Ia au i te hoê taata tuatapapa, aita ratou i hinaaro ia faahanahana ia Maria, ia manaˈohia e haamori ratou i te hoê ruahine.—In Quest of the Jewish Mary.

  •   Te parau ra te Bibilia i vai noa na te Atua. (Salamo 90:1, 2; Isaia 40:28) I te mea hoi aita to ˈna haamataraa, aita iho â e metua vahine to ˈna. Hau atu â, te parau ra te Bibilia e ere te raˈi teitei i te mea aano maitai no te riro ei nohoraa no te Atua. E nafea ïa Maria i nehenehe ai e amo i te Atua i roto i to ˈna opu?—Te mau arii 1, 8:27.

Maria, metua vahine o Iesu, e ere te “Metua vahine no te Atua”

 Ua fanauhia Maria ei ati Iuda e e huaai o ˈna no te arii Davida. (Luka 3:23-31) I te mea ua tiaturi Maria i te Atua e ua haamori o ˈna ia ˈna anaˈe, ua mauruuru roa te Atua ia ˈna. (Luka 1:28) Ua maiti te Atua e riro o ˈna ei metua vahine o Iesu. (Luka 1:31, 35) Ua fanau mai ta Iosepha raua Maria i te tahi atu tamarii.—Mareko 6:3.

 Noa ˈtu te parau ra te Bibilia ua riro Maria ei pǐpǐ na Iesu, aita râ e horoahia te tahi atu â haamaramaramaraa no nia ia Maria.—Ohipa 1:14.

a E rave rahi haapaoraa o te tiaturi ra o Maria te metua vahine o te Atua. Te parau atoa ra ratou o ˈna te “Arii vahine o te raˈi” aore ra Theotokos, e taˈo Heleni, te auraa ïa “Tei hapû i te Atua.”