Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tatau?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tatau?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Hoê noa taime to te Bibilia faahitiraa i te tatau, i roto ïa i te Levitiko 19:28 o te parau e: “Eiaha e tatau ia outou.” Ua horoa te Atua i teie faaueraa i te nunaa Iseraela no te faataa ê ia ratou i te mau nunaa tapiri o tei tatau i te mau iˈoa aore ra te mau hohoˈa taipe o to ratou atua i nia i to ratou iri. (Deuteronomi 14:2) Papu maitai, aita faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose. Tera râ, e titauhia ia feruri i nia i te aratairaa tumu no ǒ mai i taua ture ra.

E faaotiraa î i te paari anei ia tatau te hoê Kerisetiano i to ˈna iri?

 E nehenehe to muri nei mau irava Bibilia e tauturu ia oe ia feruri maite i nia i teie tumu parau:

  •   “E te mau vahine ra hoi, ia faanehenehe ia ratou iho . . . ma te faaieie ore.” (Timoteo 1, 2:9, Te Bibilia Moˈa ra) E ere teie aratairaa Bibilia no te mau vahine anaˈe, no te mau tane atoa. E titauhia ia tatou ia faatura i te mau huru aau o vetahi ê e ia ore e huti i te ara-maite-raa tano ore o vetahi ê i nia ia tatou.

  •   E tatau te tahi mau taata i to ratou iri no te haapapu i to ratou hiroa tumu aore ra i to ratou tiamâraa. No te tahi atu mau taata, e na reira ratou no te faaite e nehenehe ratou e rave i ta ratou e hinaaro i nia i to ratou tino. Teie râ ta te Bibilia e faaite nei i te mau Kerisetiano: “Ia pûpû atu i to outou tino ei tusia ora e te moˈa e te au i te Atua, oia hoi te hoê taviniraa moˈa ma to outou feruriraa atoa.” (Roma 12:1) A faaohipa i to oe “feruriraa atoa” no te hiˈopoa no te aha oe e hinaaro ai i te hoê tatau. Peneiaˈe no te pee i te hoê peu matauhia aore ra no te faaite ua riro oe ei mero no te hoê pǔpǔ. A haamanaˈo e e nehenehe to oe manaˈo e taui. Te tatau râ, e ere i te mea ohie ia tatara i te reira. Ma te hiˈopoa i to oe mau manaˈo turai, e nehenehe ïa oe e rave i te hoê faaotiraa î i te paari.—Maseli 4:7.

  •   “E manuïa iho â te mau opuaraa a te taata itoito, e vevehia râ te taata atoa e ru noa.” (Maseli 21:5) Pinepine te mau taata i te rave ru noa i te faaotiraa e tatau i to ratou iri. E nehenehe râ teie faaotiraa e ohipa i nia i to ratou mau auhoaraa, oia atoa i nia i ta ratou ohipa. Mea moni roa ia rave i te hoê tatau e mea mauiui atoa. Te faaite ra te mau maimiraa, oia atoa te manuïaraa o te mau pû no te tatara i te tatau, e e rave rahi taata o tei rave i te tatau i na mua ˈˈe e o te hinaaro, i teie nei, e tatara i te reira.