Eaha to roto?

E faaore anei te Atua i ta ˈu mau hara?

E faaore anei te Atua i ta ˈu mau hara?

Te pahonoraa a te Bibilia

 E, e faaore te Atua i ta outou hara mai te peu e pee outou te mau taahiraa avae e au ia ˈna. Te parau ra te Bibilia e, e tia i te Atua i “te faaore mai i te hara” e “te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.” (Nehemia 9:17; Salamo 86:5; Isaia 55:7) Ia faaore anaˈe o ˈna i ta tatou hara, e faaore roa o ˈna i te reira. E “tumâhia” ta tatou mau hara. (Ohipa 3:19) Aita o ˈna e hoi mai i nia i te hara ta tatou i rave aˈenei, i parau ai oia: “E ore au e manaˈo faahou i ta ratou ino.” (Ieremia 31:34) I muri aˈe i to ˈna faaoreraa i ta tatou hara, eita o ˈna e faautua faahou ia tatou.

 E ere ra râ te faaoreraa te Atua i te hara, e tapao o to ˈna paruparu aore ra to ˈna aroha hanoa. Aita o ˈna e ofati i ta ˈna mau ture aveia tia roa. No reira, aita o na e faaore nei i te tahi mau hara.—Iosua 24:19, 20.

Te mau taahiraa avae ia faaore te Atua i ta tatou hara

  1. A farii e ua ofati oe i te ture aveia a te Atua. Ua haamauiui paha oe ia vetahi ê. E titauhia râ ia farii na mua roa ua hara oe i te Atua.—Salamo 51:1,4; Ohipa 24:16.

  2. A faˈi i ta oe hara i te Atua na roto i te pure.—Salamo 32:5; Ioane 1, 1:9.

  3. A oto no ta oe i rave. “E faatupu hoi te oto ia au i te hinaaro o te Atua i te tatarahapa.” (Korinetia 2, 7:10) E a tatarahapa atoa i te raveraa i te mau ohipa i turai ia oe ia hara.—Mataio 5:27, 28.

  4. A taui i to oe haerea, “a fariu mai.” (Ohipa 3:19) Te auraa ïa, a faaea i te rave i te hoê ohipa aore ra peu ino. E titau-atoa-hia ia faaapî i to oe huru feruriraa e haerea.—Ephesia 4:23, 24.

  5. A rave i te mau taahiraa no te faatitiaifaro i te hape. (Mataio 5:23, 24; Korinetia 2, 7:11) A faaite i te taata ta oe i haamauiui te tatarahapa nei oe. A faahau atu e o ratou.—Luka 19:7-10.

  6. A ani i te Atua na roto i te pure, ia faaore i te hara maoti te tusia taraehara o Iesu. (Ephesia 1:7) E fariihia ta oe aniraa mai te peu e faaore oe i te hapa a vetahi ê.—Mataio 6:14, 15.

  7. Mai te peu e hara ino, a paraparau atu i te hoê tiaau no te tauturu mai ia oe maoti te Bibilia, e o tei nehenehe e pure no oe.—Iakobo 5:14-16.

Manaˈo hape no nia i te faaoreraa te Atua i te hara

 “Ua rahi roa ta ˈu mau hara, eita e tia ia faaorehia.”

Ua faaore te Atua i ta Davida hara, te faaturiraa e te taparahiraa i te taata

 A tamau noa ˈi tatou i te pee i te mau taahiraa avae ta te Atua i horoa i roto i te Bibilia, e faaorehia mai ta tatou hara no te mea, mea rahi aˈe te Atua i te reira. Ua ineine o ˈna i te faaore i te hara ino mau e noa ˈtu mea maoro te hara-noa-raa.—Isaia 1:18.

 Ei hioraa, ua faaorehia te hara a Davida, te arii no Iseraela, i to ˈna faaturiraa e taparahiraa i te taata. (Samuela 2, 12:7-13) Noa ˈtu ua manaˈo te aposetolo Paulo e o ˈna te taata hara rahi roa ˈˈe, ua faaore-atoa-hia ta ˈna hara. (Timoteo 1, 1:15, 16) I te senekele matamua, no te mau ati Iuda tei haapohe ia Iesu, ua faaore-atoa-hia i ta ratou hara no te mea ua taui ratou i to ratou haerea.—Ohipa 3:15, 19.

 “Ia faˈi au i ta ˈu hara i te hoê perepitero aore ra i te hoê tia faaroo, e faaore-roa-hia ta ˈu hara.”

 Aita e tia i te hoê taata ia faaore i ta oe hara i te Atua. E tauturu mai iho â te faaiteraa ˈtu i ta oe hara i te tahi atu taata. O te Atua anaˈe râ te nehenehe e faaore i te hara.—Ephesia 4:32; Ioane 1, 1:7,9.

 No te aha Iesu i parau ai i ta na mau aposetolo e: “Ia faaore outou i te hara a te tahi taata, ua faaore ê na te Atua i te reira. Ia ore râ outou e faaore i ta ˈna hara, aita ïa te Atua i faaore i te reira.” (Ioane 20:23) Te faaite mai ra o ˈna i te hoê mana taa ê ta ˈna e horoa i te mau aposetolo a farii ai ratou i te varua moa.—Ioane 20:22.

 Ua fanaˈo te mau aposetolo i tera ô, a niniihiaˈi te varua moa i te matahiti 33. (Ohipa 2:1-4) Ua faaohipa te aposetolo Petero i tera mana no te haava ia Anania raua Saphira. Maoti te varua moa i ite ai Petero i ta raua ohipa ino e ua faaoti atura eita e faaorehia ta raua hara.—Ohipa 5:1-11.

 I muri mai i te poheraa o te mau aposetolo, ua ore tera ô o te varua moa mai te ô o te faaoraraa e te paraparauraa na roto i te reo ěê. (Korinetia 1, 13:8-10) No reira, i teie mahana, aita hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e faaore roa i te hara a te tahi atu taata.