Eaha to roto?

TE AURAA O TEIE MAU IRAVA

Isaia 26:3: “O tei ore i aueue te manaˈo ra, . . . ei hau rahi roa”

Isaia 26:3: “O tei ore i aueue te manaˈo ra, . . . ei hau rahi roa”

 “E paruru oe i te feia e turui papu ra i nia ia oe. E faafanaˈo oe ia ratou i te hau mure ore, no te mea o oe ta ratou e tiaturi ra.”—Isaia 26:3, Huriraa o te ao apî.

 “O tei ore i aueue te manaˈo ra, e riro oe i te tiai ia ˈna, e ei hau rahi roa te hau, o oia i tiaturi ia oe ra.”—Isaia 26:3, Te Bibilia Moˈa ra.

Auraa o te Isaia 26:3

 Na roto i teie mau parau, te faaite ra te peropheta Isaia e paruru te Atua i tei tiaturi ra ia ˈna ma te tauturu ia ratou ia ore ia haapeapea e ia vai hau noa.

 “E paruru oe i te feia e turui papu ra i nia ia oe.” Te faahiti ra teie irava i te feia o tei faaoti papu i roto i to ratou feruriraa e tiaturi i te Atua ra o Iehova a i te mau taime atoa. Ua taa ia ratou mea faufaa roa ia turui noa i nia ia ˈna. Ei hiˈoraa, ia rave ratou i te faaotiraa eita ratou e turui i nia iho i to ratou mau manaˈo. E haapao râ ratou i to te Atua manaˈo i roto i ta ratou mau ohipa atoa. (Maseli 3:5, 6) E imi ratou i te manaˈo o te Atua ma te taio i ta ˈna Parau, te Bibilia e ma te feruri hohonu i te reira. (Salamo 1:2; 119:15) I mua i te fifi, e fariu ratou ia Iehova ra na roto i te pure no te ani i ta ˈna tauturu. (Salamo 37:5; 55:22) A na reira ˈi, te faaite ra ratou i to ratou tiaturi i te Atua e na ˈna e horoa mai i te hau.

 “E faafanaˈo oe ia ratou i te hau mure ore.” I roto i te Papai Hebera, e piti taime e itehia ˈi te taˈo “hau.” No reira, e nehenehe e hurihia teie parau ma te faaohipa i te taˈo “hau mure ore,” “hau tia roa,” aore ra “hau taatoa.” Te auraa, e fanaˈo te feia e tiaturi ra ia Iehova i te hau, hoê huru aau aueue ore ïa noa ˈtu eaha te tupuraa. (Salamo 112:7; 119:165) E hau teie no ǒ mai i te hoê auhoaraa piri e Iehova e te tutavaraa e rave i te mea tia i to ˈna aro.—Maseli 3:32; Isaia 48:18.

 Ia parauhia “hau mure ore” e ere ïa te auraa e tinai te Atua i te mau fifi atoa a ore atu ai ta ˈna mau tavini e haapeapea noa ˈˈe. (Samuela 1, 1:6, 7; Ioba 6:1, 2; Salamo 31:9) E tauturu râ oia ia ratou ia faaruru i to ratou mau fifi. (Isaia 41:10, 13) E pahono oia i ta ratou mau pure ma te horoa ˈtu i te paari, te puai e te tamahanahanaraa. (Salamo 94:19; Maseli 2:6; Isaia 40:29) I te pae hopea, e vai hau noa ratou noa ˈtu te mau fifi.—Philipi 4:6, 7.

 Irava tapiri o te Isaia 26:3

 Ua ora te peropheta Isaia i te vaˈu o te senekele hou te tau o Iesu. I tera ra tau e te mau matahiti i muri iho, e rave rahi ati Iuda tei faarue i te haamoriraa mau. Ei faahopearaa, ua vaiiho Iehova ia haamouhia te oire pu, Ierusalema i te matahiti 607.

 Tera râ, hau atu hanere matahiti na mua ˈˈe ua papai Isaia i te hoê himene arueraa ia Iehova faahitihia i te pene 26. (Isaia 26:1-6) Te faahiti ra tera himene i te taime e patu-faahou-hia ˈi te hoê oire i Iuda. E au ra e o Ierusalema tera oire.

Ua patu-faahou-hia Ierusalema i muri aˈe i te matahiti 537. I te otiraa te paturaa, aita te ati Iuda i haapeapea faahou. Ua parau hoi ratou: “E oire etaeta to tatou.” (Isaia 26:1) E ere râ no te mau patu e paruruhia ˈi Ierusalema. Maoti hoi Iehova i fanaˈo ai te oire taatoa i te haamaitairaa e te parururaa.—Isaia 26:2.

 Hoê â huru i teie mahana. E fanaˈo te feia e tiaturi ra ia Iehova i te hau no te mea ua riro o ˈna ei “Mato,” aore ra haapuraa no ratou.—Isaia 26:4.

 A mataitai i teie video o te faataa poto noa i te buka a Isaia.

a Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?