Eaha to roto?

A PEE I TO RATOU FAAROO | ELIA

Ua faaoromai tamau o ˈna e tae noa ˈtu i te hopea

Ua faaoromai tamau o ˈna e tae noa ˈtu i te hopea

 Ua faaroo Elia i te parau apî, ua pohe te arii Ahaba. A feruri na i te huru o te peropheta ruhiruhia a tapeapea noa ˈi i to ˈna huruhuru taa ma te haamanaˈo i te mau matahiti i to ˈna faaoromai-noa-raa i te huru ino o teie arii. Oia mau, ua faaoromai tamau o Elia! Ua haamǎtaˈu te arii Ahaba e te arii vahine o Iezebela ia Elia e ua hinaaro raua e haapohe ia ˈna. Ua turu hoi te arii ia Iezebela i to ˈna haapoheraa i te mau peropheta a Iehova. No to raua nounou, ua imi raua i te ravea ia haapohe ia Nabota, te hoê taata hapa ore e te afaro e ta ˈna atoa mau tamaiti. No reira, ua faaite Elia i te hoê poroi faautuaraa no ô mai ia Iehova ra no nia ia Ahaba e to ˈna mau huaai. I teie nei, te tupu ra ta te Atua i parau. Ua pohe iho â Ahaba mai ta Iehova i tohu.—Te mau arii 1, 18:4; 21:1-26; 22:37, 38; Te mau arii 2, 9:26.

 Tera râ, e titauhia ia Elia ia faaoromai tamau. Te ora noa ra o Iezebela e te faatere noa ra i to ˈna utuafare e te nunaa ma te ino. Mea rahi â te mau fifi ta Elia e faaruru ra e e mea rahi atoa te mau mea ta ˈna e tia ia haapii i to ˈna hoa o Elisaia tei mono ia ˈna. E hiˈopoa anaˈe i na toru ohipa hopea ta te Atua i faaue ia Elia. A ite ai e mea nafea to ˈna faaroo i te tautururaa ia ˈna ia faaoromai tamau, e taa maitai ïa ia tatou e nafea ia haapuai i to tatou iho faaroo i teie anotau fifi ta tatou e ora nei.

Ua haavahia Ahazia

 O Ahazia te arii apî o Iseraela, e tamaiti o ˈna na Ahaba raua Iezebela. Aita o ˈna i huti i te haapiiraa no nia i te haerea ino o to ˈna na metua, ua pee atoa i to raua hiˈoraa. (Te mau arii 1, 22:52) Mai ia raua, ua haamori Ahazia ia Baala. Mea faufau roa te haamoriraa a Baala, e turai te reira i te taata ia rave i te mea hairiiri, mai te taiataraa i roto i ta ratou mau hiero e te pûpûraa i te tamarii ei tusia. E nehenehe anei Ahazia e taui i to ˈna haerea e e tauturu i te nunaa ia ore e rave faahou i te mau ohipa taiva i te aro o Iehova?

 Ua roo-taue-hia teie arii apî e te teoteo i te ati. Marua ihora oia na te opea o to ˈna piha i nia i te tafare e pepe atura. E noa ˈtu to ˈna ati, aita iho â o ˈna e imi i te tauturu a Iehova. Ua tono râ oia i te mau vea i Ekerona, te hoê oire enemi i Philiseti, no te ui ia Baala-zebuba no te ite e ora anei o ˈna i teie pepe. Aita roa Iehova i mauruuru! Ua tono oia i te hoê melahi no te faaite ia Elia ia haere e farerei i te mau vea. Ua ani te peropheta ia hoˈi ratou i te arii ra no te hopoi i te hoê poroi faautuaraa. Ua hara rahi o Ahazia a haa ˈi oia mai te huru ra aita to Iseraela e Atua! Ua faaoti papu Iehova, eita Ahazia e tia faahou mai mai to ˈna roˈi.—Te mau arii 2, 1:2-4.

 Aita Ahazia i tatarahapa. Ui atura oia: “Mai te aha te hohoˈa o te taata tei haere mai e farerei ia outou e o tei faaite i taua mau parau ra ia outou?” Faatia ˈtura te mau vea i te huru faaahuraa tano noa o te hoê peropheta e na ô ihora Ahazia: “O Elia . . . taua taata ra.” (Te mau arii 2, 1:7, 8) A tapao na! Na nia noa i to ˈna ahu, e itehia e oraraa haihai to Elia niuhia i nia i te taviniraa a te Atua. Te mea papu, e ere roa ˈtu mai tera te huru oraraa o Ahazia e to ˈna na metua, e feia nounou taoˈa hoi raua. Te faaite ra te hiˈoraa o Elia i te faufaaraa ia pee i te aˈoraa a Iesu no nia i to tatou huru oraraa e ia tiatonu i nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe.—Mataio 6:22-24.

 No to ˈna hinaaro e tahoo atu, ua tono te arii i te hoê raatira e ta ˈna 50 faehau no te tii ia Elia. Ua ite ratou ia ˈna e parahi ra “i nia i te tupuai mouˈa,” a faaue maira te raatira ia Elia ma te iˈoa o te arii ia “pou mai,” te auraa ïa ia haere i te hoê vahi i reira o ˈna e haapohehia ˈi! A feruri na! Noa ˈtu ua ite ratou e “taata no te Atua mau” o Elia, aita te reira i tapea ia ratou ia haamǎtaˈu ia ˈna. Auê te hape mau! Pahono maira Elia i te raatira: “Inaha e taata vau no te Atua, ia topa mai te auahi mai te raˈi mai e ia pau oe e ta oe 50 faehau i taua auahi ra.” Ua haa ïa te Atua! “Topa maira te auahi mai te raˈi mai e pau ihora oia e ta ˈna 50 faehau i taua auahi ra.” (Te mau arii 2, 1:9, 10) Te faaite ra te poheraa o taua mau faehau ra e aita Iehova e au ia hamani ino e ia faatura ore te taata i ta ˈna mau tavini.—Paraleipomeno 1, 16:21, 22.

 Tono faahou aˈera Ahazia i te tahi raatira e ta ˈna 50 faehau. Ua rahi roa ˈtu â to ˈna feruri-ore-raa i te raatira matamua. Aita o ˈna i huti i te haapiiraa i tei tupu i nia i na 51 taata tei pohe, e ite-noa-hia paha te mau rehu i te tahi pae mouˈa. Hau atu â, aita noa o ˈna i faaue ia Elia ia “pou“ mai, ua parau atoa o ˈna ia “haaviti mai”! Auê te maamaa ê! Ua pohe atoa o ˈna e ta ˈna mau faehau mai te pǔpǔ matamua. Tera râ, mea maamaa roa ˈtu â te arii. Tono faahou aˈera o ˈna i te toru o te pǔpǔ faehau. Auaˈe râ ua haa te toru o te raatira ma te paari. Ma te haehaa, ua taparu o ˈna ia Elia eiaha e haapohe ia ˈna e ta ˈna mau faehau. I to ˈna pahonoraa ˈtu i te raatira, ua faaite Elia te taata no te Atua mau i te aroha hamani maitai o Iehova. Ua parau te melahi a Iehova ia Elia ia haere na muri i teie mau faehau. Ua faaroo o ˈna e ua faahiti faahou i te poroi faautuaraa a Iehova i te arii ino. Pohe ihora Ahazia mai ta te Atua i parau. Ua faatere o ˈna e piti noa hoi matahiti i te maoro.—Te mau arii 2, 1:11-17.

Ua faaite Elia i te aroha hamani maitai o Iehova i te raatira haehaa

 Mea nafea Elia i te faaoromai-tamau-raa i te huru etaeta e te orure hau o te feia e haaati ra ia ˈna? Mea faufaa roa teie uiraa no tatou i teie mahana, e ere anei? Ua mauiui aˈena anei oe a ite ai i te hoê taata herehia tei ore e faaroo e o te tamau noa ra i te haere i nia i te eˈa atâta? E nafea ïa tatou i roto i teie tupuraa? Ua ite te mau faehau ia Elia “i nia i te tupuai mouˈa.” E tauturu teie manaˈo ia ite i te pahonoraa. Aita tatou e ite no te aha Elia i parahi ai i nia i te tupuai mouˈa, te mea papu râ, e vahi au maitai te reira no Elia tei matau i te pure no te faafatata ˈtu â i to ˈna Atua here. (Iakobo 5:16-18) E nehenehe atoa tatou e rave pinepine i te taime no te pure i te Atua o tatou anaˈe, ma te faahiti i to ˈna iˈoa e ma te faaite atu i to tatou mau fifi e haapeapearaa. E ineine ïa tatou no te faaoromai tamau noa ˈtu te huru etaeta e te haerea ino o te feia e haaati ra ia tatou.

Ua horoahia ˈtu te ahu peropheta

 Ua tae te taime no Elia ia vaiiho i ta ˈna hopoia. A tapao na eaha ta ˈna i rave. A faarue ai o ˈna e o Elisaia i te oire no Gilagala, ua faaue Elia ia Elisaia ia faaea noa o ˈna i ǒ e o ˈna anaˈe tei haere i Betela, 11 kilometera te atea o teie oire. Ua na ô Elisaia ma te papu: “Te ora ra Iehova e te ora ra oe, eita vau e faarue ia oe.” I to raua tapaeraa i Betela, ua parau faahou o Elia ia Elisaia, o ˈna anaˈe tei haere i Ieriko, e 22 kilometera te atea. Ua haapapu faahou Elisaia eita o ˈna e faarue ia ˈna. Hoê â tupuraa i Ieriko a faaue ai Iehova ia Elia ia haere i te hiti pape o Ioridana, e 8 kilometera te atea. I tera atoa taime, ua haapapu Elisaia eita iho â o ˈna e faarue ia Elia.—Te mau arii 2, 2:1-6.

 Ua faaite Elisaia i te hoê huru maitai faufaa roa, te here taiva ore. Tera atoa te here ta Ruta i faaite atu o tei turai ia ˈna ia here noa ia Naomi e ia ore e faarue ia ˈna. (Ruta 1:15, 16) I teie mahana, mea faufaa roa ia faaite te mau tavini a te Atua i te here taiva ore. Mai ia Elisaia, te ite ra anei tatou i te faufaaraa o te here taiva ore?

 Ua putapû roa Elia i te here taiva ore ta to ˈna hoa apî i faaite i nia ia ˈna. No reira, ua ite ïa Elisaia i te semeio hopea a Elia. I te tahi mau vahi i te hiti anavai o Ioridana mea hohonu e mea tere vitiviti te pape, ua rave Elia i to ˈna ahu peropheta e ua tairi o ˈna i te pape. Taa ê atura te reira! Ua mataitai atoa na te atea ê “50 tamaiti a te mau peropheta” i teie semeio. Tei roto ratou i te hoê haapiiraa o te faaineine i te mau tane ia amo i te hopoia no te turu i te haamoriraa mau. (Te mau arii 2, 2:7, 8) Peneiaˈe na Elia i haapao i teie haapiiraa. Tau matahiti na mua ˈtu, ua manaˈo Elia o ˈna anaˈe te tavini taiva ore te toe ra. Mai reira mai, ua faaite Iehova ia ˈna e te rahi noa ˈtu ra ta ˈna mau tavini. Ua haamaitai ïa Iehova ia Elia no to ˈna faaoromai tamau.—Te mau arii 1, 19:10.

 I to raua taeraa ˈtu i te tahi atu pae o Ioridana, na ô atura Elia ia Elisaia: “A ani mai eaha ta oe e hinaaro ia rave au no oe hou te Atua a rave ai ia ˈu.” Ua ite Elia e ua fatata te taime e rave ai te Atua ia ˈna. Aita o ˈna e pohehae noa ˈˈe no te mau hopoia e haamaitairaa ta to ˈna hoa apî e fanaˈo i muri iho. Ua oaoa râ Elia i te tautururaa ia ˈna. Tera noa ta Elisaia i ani atu: “E nehenehe anei ta ˈu e fanaˈo e piti tuhaa o to oe varua?” (Te mau arii 2, 2:9) E ere te auraa e te hinaaro ra o ˈna hau atu â i te varua moˈa i ta Elia i fanaˈo. Ia au i te ture a Mose e fanaˈo te tamaiti matahiapo e piti tuhaa o te hoê tufaa ia nehenehe o ˈna e amo i te hopoia ei upoo utuafare. (Deuteronomi 21:17) Ta Elisaia i ani, eiaha ia fanaˈo e piti tuhaa o te hoê tufaa, ia amo râ i ta ˈna hopoia ei mono no Elia e ia itoito noa o ˈna mai ia ˈna.

 Ma te haehaa, ua vaiiho Elia e na Iehova e pahono mai. Mai te peu e farii Iehova ia ite Elisaia ia ravehia Elia, ua pahono ïa te Atua i ta Elisaia aniraa. I muri iho, ua paraparau raua “a haere noa ˈi” e ite atura raua i te hoê ohipa maere mau!—Te mau arii 2, 2:10, 11.

Ua tauturu te auhoaraa i rotopu ia Elia e Elisaia ia raua ia faaoromai tamau i te taime fifi

 E itehia te hoê maramarama anaana i te raˈi te piri mǎrû noa mai ra. A feruri na, e faaroohia te hoê haruru mai te haruru patiri na roto i te mataˈi vero. Fa maira te hoê mea anaana tei tapiri mai e tei faataa ê ia raua. Ite atura raua i te hoê pereoo anaana mai te huru ra ua hamanihia e te auahi. Ua taa ia Elia e ua tae to ˈna taime. Ua pauma anei o ˈna i nia i te pereoo? Aita te Bibilia e parau ra. Noa ˈtu râ, reva ˈtura o Elia i te raˈi na roto i te mataˈi vero.

 Maere ihora Elisaia. A mataitai noa ˈi o ˈna i tei tupu, ua taa ia ˈna e horoa iho â Iehova e “piti tuhaa” na ˈna, oia hoi ia itoito noa o ˈna mai ia Elia no te amo i ta ˈna hopoia. Ua peapea roa Elisaia no te mea aita o ˈna i ite ihea to ˈna hoa i te haereraa ˈtu e e farerei faahou anei raua. Pii atura o ˈna: “To ˈu metua tane, to ˈu metua tane! Te pereoo o Iseraela e to ˈna feia faahoro puaahorofenua!” A mataitai ai Elisaia i to ˈna hoa here i te moˈeraa, hahae atura i to ˈna ahu no to ˈna oto rahi.—Te mau arii 2, 2:12.

 A reva ˈi Elia i te raˈi, ua faaroo anei o ˈna i te oto rahi o to ˈna hoa apî? Ua taˈi atoa anei Elia? Papu maitai, ua tauturu teie auhoaraa e o Elisaia ia ˈna ia faaoromai tamau i te mau taime fifi. Eaha te hiˈoraa o Elia e haapii mai ra ia tatou? Mea faufaa atoa no tatou ia faahoa ˈtu i te feia e here ra i te Atua e o te rave ra i to ˈna hinaaro!

Ua faareva Iehova ia Elia no te rave i te hoê ohipa apî

Ta Elia ohipa hopea

 Ihea Elia i haere ai i muri iho? Te haapii ra te tahi mau haapaoraa e ua reva o ˈna i te raˈi i pihai iho i te Atua. E ere roa ˈtu tera tei tupu. Tau matahiti i muri nei, ua parau Iesu Mesia aita hoê aˈe taata i haere i nia i te raˈi. (Ioane 3:13) A taio ai tatou “reva ˈtura Elia i te raˈi na roto i te mataˈi vero,” eaha ïa te raˈi faahitihia i ǒ nei? (Te mau arii 2, 2:11) Te faaohipa ra te Bibilia i te taˈo “raˈi” no te faataa eiaha noa te vahi i reira Iehova e parahi ai, te reva atoa i reira tatou e ite ai te mau ata e te mau manu e rere ra. (Salamo 147:8) Ua haere ïa Elia i taua reva ra. Eaha te tupu i muri iho?

 Ua faareva Iehova i ta ˈna peropheta here i Iuda no te rave i te hoê ohipa apî. Te faatia ra te Bibilia e te ohipa noa ra Elia i Iuda peneiaˈe hau atu i te hitu matahiti i muri iho i to ˈna revaraa. I taua tau ra, na te arii ino o Iehorama i faatere. Ua faaipoipo o ˈna i te tamahine a Ahaba raua Iezebela. Eita e ore te ohipa noa ra to raua huru feruriraa ino. Ua faaue Iehova ia Elia ia papai i te hoê poroi haavaraa i te arii Iehorama. Mai te tohuhia, pohe ihora Iehorama i roto i te mauiui rahi o to ˈna maˈi. Hau atu â, i te pae hopea te na ô ra te Bibilia: “Aita e taata i oto i to ˈna poheraa.”—Paraleipomeno 2, 21:12-20.

 Mea ê iho â te huru o Elia i to teie taata ino! Aita tatou e ite mea nafea aore ra e afea o Elia i pohe ai, te mea papu râ ua mihi Elisaia i to ˈna hoa. Mea taa ê tei tupu i nia ia Iehorama, aita hoê aˈe taata i oto i to ˈna poheraa. Eita e ore ua oto atoa te tahi mau peropheta taiva ore. E tau 1 000 matahiti i muri iho, ua haapapu Iehova e mea faufaa noa Elia ta ˈna peropheta here i te taime o te faahuru-ê-raahia o Iesu. (Mataio 17:1-9) Te hinaaro ra anei oe e pee i te hiˈoraa o Elia tei faatupu i te faaroo no te faaoromai tamau i mua i te fifi e rave rau? A faahoa ˈtu ïa i te feia e here ra i te Atua, a tiatonu i te tavini ia Iehova e a pure tamau ma te aau taatoa. Ia na reira oe, e here noa mai Iehova ia oe!

a Ua parau te tahi mau aivanaa tei nia o Elia i te mouˈa Karemela i te vahi i reira te Atua i tauturu ai ia ˈna ia upootia i nia i te mau peropheta a Baala tau matahiti na mua ˈtu. Aita râ te Bibilia e haapapu ra e tera iho â te mouˈa.