Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A PEE I TO RATOU FAAROO

Ua faaoromai i te ohipa tia ore

Ua faaoromai i te ohipa tia ore

TE HAERE ra Elia na te peho o Ioridana mai te mouˈa Horeba mai. Tau hebedoma to ˈna hahaereraa i te pae apatoerau. A tae ai i Iseraela, te ite ra oia i te tahi tauiraa. Ua hope te paurâ, ua haamata te ûa i te topa e te taata i te faaapu. Ua topa paha te hau o te peropheta i te iteraa e mea ruperupe te fenua. Te haapeapea noa ra râ o ˈna no te mau taairaa o to ˈna nunaa e te Atua. E rave rahi â hoi te haamori ra ia Baala, aita ïa ta Elia ohipa i oti atura. *

A piri atu ai i te oire Abele-mehola, ua ite Elia i te mau taata e faaapu ra. E piti ahuru ma maha puaatoro e arote ra i te repo tei rari maitai i te ûa. Te imi ra Elia i te taata e faatere ra i na puaatoro hopea. O Elisaia ïa, tei maitihia e Iehova no te mono ia Elia. I manaˈo na te peropheta e o ˈna anaˈe te tavini ra i te Atua ma te taiva ore. Auê ïa oia i te oaoa i te farerei i tera taata.—Te mau arii 1, 18:22; 19:14-19.

Ua taiâ anei Elia i te horoa i te tahi o ta ˈna mau hopoia, fanaˈoraa taa ê e to ˈna tiaraa? Aita e faaitehia ra. I te mea râ “e taata mau â hoi Elia mai ia tatou atoa te huru,” eita e ore e ua manaˈo o ˈna mai tera. (Iakobo 5:17) Noa ˈtu râ, te na ô ra te Bibilia: “Haere noa ˈtura Elia ia ˈna ra, e ua huri aˈera i to ˈna ahu i nia iho ia ˈna.” (Te mau arii 1, 19:19) Ua hamanihia paha te ahu roa o Elia e te iri mamoe aore ra puaaniho. Te faahohoˈa ra te reira i ta ˈna hopoia taa ê no ǒ mai ia Iehova. Ma te tuu i tera ahu i nia i te tapono o Elisaia, ua farii ïa Elia i ta Iehova faaueraa e faatoroa ia ˈna ei mono no ˈna. Ua tiaturi te peropheta i te Atua e ua auraro atu.

Ma te haehaa, ua faatoroa Elia ia Elisaia ei mono no ˈna

Ua oaoa roa teie taurearea i te tauturu i te peropheta ruhiruhia. Aita Elisaia i mono oioi ia Elia. Ma te haehaa, ua apee e ua tauturu o ˈna i te peropheta fatata e ono matahiti. No reira oia i itehia ˈi mai “tei ninii i te pape i nia i te rima o Elia.” (Te mau arii 2, 3:11) Auê ïa Elia i te oaoa i taua tauturu maitai e te aravihi ra! Aita i maoro, ua riro na taata ei hoa e ua faaitoito te tahi i te tahi ia faaoromai i te mau ohipa tia ore i uˈana roa i Iseraela, i mua iho â râ i te ino rahi o te arii Ahaba.

E ohipa tia ore anei ta oe e faaoromai ra? No te rahiraa o tatou i roto i teie nei ao ino, e. E nehenehe te tahi hoa e here ra i te Atua e tauturu atu. Te vai atu â te haapii mai i to Elia faaroo i mua i te ohipa tia ore.

“A TIA, A HAERE, A FAREREI ATU . . . IA AHABA”

Ua faaitoito Elia e Elisaia i te nunaa ia faatupu i te taairaa maitai e te Atua. E au e ua aratai raua i te haapiiraa a te tahi atu mau peropheta. I te tahi râ mahana, e hopoia apî ta Iehova na Elia. Ua na ô oia: “A tia, a haere, a farerei atu i te arii o Iseraela ia Ahaba.” (Te mau arii 1, 21:18) Eaha ta teie arii i rave?

Ua riro Ahaba ei apotata, o ˈna ïa te arii Iseraela ino roa ˈˈe. Mea rahi tei haamori ia Baala i to ˈna faaipoiporaa ia Iezebela e a paturu ai o ˈna i taua haamoriraa ra. (Te mau arii 1, 16:31-33) E rave rahi peu ta te feia haamori ia Baala mai te aniraa ia hotu maitai te fenua, te raveraa i te peu faufau e te horoaraa i te tamarii ei tusia. Aita Ahaba i haapao atoa i ta Iehova faaueraa e haapohe i te arii ino o Arama Benehada. No to ˈna hinaaro i te moni, aore oia i auraro ia Iehova. (Te mau arii 1, pene 20) Ua haapao noa Ahaba ia ˈna e ua rahi roa to ˈna e to Iezebela nounou taoˈa e ino.

E fare rahi roa to Ahaba i Samaria, oia atoa i Iezereela e 37 kilometera te atea. I pihai iho i taua fare ra, te vai ra te tahi ô vine e fatuhia ra e te hoê taata o Nabota te iˈoa. Ua hinaaro Ahaba i tera fenua iti, ua onoono ïa i te hoo mai aore ra i te taui i te reira e te tahi atu fenua. Ua na ô râ Nabota: “Ia tapea mai Iehova ia ˈu eiaha vau e horoa ˈtu i te fenua aiˈa tupuna na oe.” (Te mau arii 1, 21:3) E taata etaeta e te feruri ore anei Nabota? Mea rahi tei manaˈo mai tera. Ua rave râ oia mai ta te ture a Iehova e faaue ra i to Iseraela ia ore ia hoo i te fenua a to ratou tupuna. (Levitiko 25:23-28) Eita roa ïa Nabota e hinaaro e ofati i ta te Atua ture. Ei taata faaroo puai e te itoito, ua ite iho â ïa o ˈna e mea atâta ia patoi ia Ahaba.

Aita Ahaba i haapao aˈe i ta Iehova ture. Ua hoˈi i te fare “ma te riri” no te mea aita i faatiahia to ˈna hinaaro. Ua papaihia: “Ua taoto ihora oia i nia i tana roi, e ua fariu ê to ˈna mata, e aita aˈera e amu i te maa.” (Te mau arii 1, 21:4) E au ïa e ua faariri Ahaba mai te hoê tamarii ra te huru! A ite atu ai Iezebela, ua imi oioi oia i te ravea ia noaa mai ta te arii i hinaaro e ua opua e haapohe i te tahi utuafare taiva ore i te Atua.

Eita e ore e huru ê roa te taata i mua i tera ohipa ino. Ua ite te arii vahine Iezebela e ia au i te ture a te Atua, e titauhia e piti ite no te haapapu i te tahi pariraa rahi. (Deuteronomi 19:15) Ua papai ïa oia i te rata i te feia rahi i Iezereela ma te iˈoa o Ahaba no te imi e piti taata e farii i te haavare e ua faaino Nabota i te Atua. E hara pohe hoi tera. Ua manuïa ta ˈna opuaraa. No te pari haavare a na “taata haapao atâ” e piti, ua pehihia Nabota i te ofai e ua haapohehia ta ˈna mau tamaiti! * (Te mau arii 1, 21:5-14; Levitiko 24:16; Te mau arii 2, 9:26) Ua faatia ïa Ahaba i ta ˈna vahine ia rave mai ta ˈna i hinaaro e ia haapohe i te taata hapa ore.

A feruri na i to Elia huru a faaite atu ai Iehova i ta te arii e ta ta ˈna vahine i rave. Ua toaruaru roa paha o ˈna i te ite i te feia iino ia haavî i tei hapa ore. (Salamo 73:3-5, 12, 13) Te ite pinepine nei tatou i te mau ohipa tia ore. I te tahi taime, na te mau taata tiaraa teitei e parau ra no te Atua ratou e rave i te reira. E tamahanahana mai paha teie aamu. Te haamanaˈo maira hoi te Bibilia e eita roa te tahi mea e nehenehe e hunahia ia Iehova. Te ite ra hoi oia i te mau mea atoa. (Hebera 4:13) Eaha ïa ta ˈna e rave i mua i te mau ohipa iino?

“UA ITEA VAU E OE, E TAU ENEMI”

Tono aˈera Iehova ia Elia ia Ahaba ma te parau: “Inaha, tei roto oia i te ô vine a Nabota.” (Te mau arii 1, 21:18) A faaite ai Iezebela ia Ahaba e ua riro te ô vine ia ˈna, tia oioi atura o ˈna e ua haere ma te oaoa i te fenua ta ˈna i fanaˈo. Aita o ˈna i manaˈo noa ˈˈe e te hiˈo noa ˈtura Iehova. A feruri na i to ˈna huru a haere ai o ˈna i te ô vine e a moemoeâ ai i ta ˈna e rave no te faanehenehe i tera vahi. I muri aˈe, faura mai nei Elia! Taui oioi aˈera to ˈna hohoˈa e no te riri, tuhi atura: “Ua itea vau e oe, e tau enemi.”—Te mau arii 1, 21:20.

“Ua itea vau e oe, e tau enemi”

Te faaite ra ta Ahaba i parau e piti hape. A tahi, a na ô ai ia Elia “ua itea vau e oe,” ua haapapu Ahaba e aita o ˈna i manaˈo noa ˈˈe i te Atua. O Iehova hoi tei ite ia ˈna na mua a faaohipa hape ai o ˈna i to ˈna tiamâraa e a oaoa ˈi i te fenua i noaa mai i te opuaraa ino a Iezebela. Eaha ta te Atua i ite i roto i te aau o Ahaba? Ua rahi aˈe te nounou taoˈa i te aroha, te parau-tia aore ra te hamani maitai. Te piti, a na ô ai “e tau enemi,” ua faaite Ahaba i to ˈna ino i nia i te hoa o te Atua ra o Iehova tei nehenehe hoi e tauturu atu ia taui.

E haapiiraa faufaa mau te huti mai i te mau hape a Ahaba. E mea tia ia haamanaˈo e te ite ra te Atua o Iehova i te mau mea atoa. Ei Metua î i te here, e taa oia e ua hahi ê tatou i te eˈa o te parau-tia e e hinaaro rahi to ˈna ia taui tatou. No te tauturu mai, e pinepine oia i te faaohipa i to ˈna mau hoa, e tavini taiva ore mai ia Elia, no te faaite mai i ta ˈna mau poroi. Auê te peapea i te faariro i te mau hoa o te Atua ei enemi no tatou!—Salamo 141:5.

A feruri na i ta Elia i pahono ia Ahaba, ua na ô oia: “Ua farerei au ia oe.” Ua taa ia ˈna i te huru mau o Ahaba, e eiâ, e taparahi taata e e taata orure hau i te Atua ra o Iehova. Mea itoito mau oia i te tia ˈtu i mua i tera taata ino roa! Ua farerei Elia ia Ahaba no te faaite i ta te Atua faautuaraa. Ua ite Iehova i tei tupu, no te ino o te utuafare o Ahaba i ino roa ˈi te nunaa. Ua parau ïa Elia ia Ahaba e e hopoi atu te Atua i “te ino,” te haamouraa ïa o te utuafare taatoa o te arii, na reira atoa ta ˈna faautuaraa ia Iezebela.—Te mau arii 1, 21:20-26.

Aita Elia i parau e ua pee noa te nunaa i te feia iino a hara ˈtu ai. Ahiri tera iho â, mea ohie roa ïa i roto i teie nei ao ia tuu i te hape i nia ia vetahi ê! Te haamanaˈo maira teie aamu Bibilia e eita noa te Atua e ite i te tupu ra e faautua atoa râ oia i te taime ta ˈna e faaoti. Te haapapu maira ta ˈna Parau e fatata roa te mahana e faaore roa ˈi te Atua i te mau ohipa tia ore atoa! (Salamo 37:10, 11) E na ô paha ïa oe: “Ia haava te Atua, e faautua noa anei o ˈna aore ra e hamani maitai atoa?”

“TE ITE RA OE I TA AHABA FAAHAEHAARAA?”

Ua maere paha Elia i te huru o Ahaba i mua i ta te Atua haavaraa. Te taiohia ra: “Tei te faarooraa mai Ahaba i teie nei mau parau, ua hahae ihora oia i tana ahu, ua tuu aˈera i te ahu paau i nia ia ˈna, e ua haapae ihora i te maa, taoto ihora i roto i taua ahu paau ra, e ua hahaere noa ihora ma te oto.” (Te mau arii 1, 21:27) Ua tatarahapa anei Ahaba?

E nehenehe e parau e ua rave noa oia i te tahi tuhaa o te tatarahapa. Ua faahaehaa Ahaba ia ˈna, e ohipa fifi roa hoi no te hoê taata teoteo mai ia ˈna. Eaha te tatarahapa mau? A hiˈo na i tei tupu no te arii Manase tei ino aˈe ia Ahaba. A faautua ˈi te Atua i tera arii, ua faahaehaa o ˈna ia ˈna ma te ani i ta Iehova tauturu. Eaha râ ta ˈna i rave atu â? Ua taui i to ˈna haerea ma te faarue i te mau idolo ta ˈna iho i faatia, ua tutava i te tavini ia Iehova e ua faaitoito atoa i te nunaa ia na reira. (Paraleipomeno 2, 33:1-17) Ua rave atoa anei Ahaba mai ia Manase? Ma te peapea, aita.

Ua taa anei ia Iehova e ua na reira noa Ahaba ia ite te taata i to ˈna oto? Ua parau Iehova ia Elia: “Te ite ra oe i ta Ahaba faahaehaaraa i mua ia ˈu nei? no te mea ua faahaehaa mai oia i mua ia ˈu nei, e ore au e hopoi vave mai i taua ino nei i to ˈna nei anotau; ia tae râ i to te tamaiti ra anotau, e hopoi mai ai au i taua ino nei i nia i to ˈna ra utuafare.” (Te mau arii 1, 21:29) Ua faaore anei Iehova i ta Ahaba hara? Aita, o te taata i tatarahapa mau anaˈe te fanaˈo i to te Atua hamani maitai. (Ezekiela 33:14-16) I te mea râ e ua faaite Ahaba i te tahi faito tatarahapa, ua hamani maitai atu ïa Iehova ia au i te faito o to ˈna tatarahapa. Aita ïa Ahaba i mauiui i te ite i to ˈna utuafare taatoa ia haamouhia.

Aita râ ta Iehova haavaraa no teie taata i taui. Ua ani hoi Iehova i muri aˈe i te manaˈo o ta ˈna mau melahi no te ite i te ravea maitai roa ˈˈe ia haere Ahaba i te aroraa e ia pohe. Aita i maoro, tupu atura ta Iehova faautuaraa ia Ahaba. Ua pepe te arii e ua pohe i roto i to ˈna pereoo. Teie râ te tahi faaiteraa taa ê: A tamâhia ˈi te pereoo o te arii, ua mitimiti aˈera vetahi urî i to ˈna toto. I mua i te taata e rave rahi, ua tupu te mau parau a Iehova ta Elia i faaite na ia Ahaba a na ô ai: “I te vahi i mitihia ˈi te toto o Nabota e te urî ra, ei reira atoa te urî e miti atoa ˈi i to oe iho toto.”—Te mau arii 1, 21:19; 22:19-22, 34-38.

E tamahanahanaraa te hopea o Ahaba no Elia, Elisaia e te mau tavini atoa o te nunaa o te Atua. Aita hoi Iehova i haamoe i te itoito e te faaroo o Nabota. I teie nei aore ra i muri aˈe, e faautua iho â te Atua i te feia iino. Ia haava oia, e hamani maitai atoa Iehova ia ite oia i te tahi tumu papu no te na reira. (Numera 14:18) E haapiiraa faufaa mau teie no Elia tei faaoromai e rave rahi matahiti i te faatereraa a teie arii ino! E ohipa tia ore anei ta oe e faaoromai ra? E hinaaro anei oe e ite e nafea te Atua e faaafaro ai i te reira? E mea maitai ia pee i te faaroo o Elia. Mai to ˈna hoa Elisaia, ua tamau oia i te faaite i te mau poroi a te Atua e i te faaoromai i te ohipa tia ore!

^ Ua faatupu Iehova i te paurâ e toru matahiti e te afa no te faaite i te iti o te puai o Baala, tei haamorihia na ei atua o te horoa i te ûa e te hotu o te fenua.—Te mau arii 1, pene 18.

^ Ua faaue paha Iezebela ia haapohehia ta Nabota mau tamaiti ia ore te ô vine ia horoahia ei tufaa na ratou. No te ite no te aha te Atua e vaiiho ai i taua mau ohipa iino ra, a hiˈo i te tumu parau “Uiraa a te feia taio” i roto i teie vea.