Sigui pa e contenido

Loke Ciencia A Descubri Ta Cuadra cu Bijbel?

Loke Ciencia A Descubri Ta Cuadra cu Bijbel?

E contesta cu Bijbel ta duna

 Si. Aunke cu Bijbel no ta un buki di ciencia, e ta exacto den asuntonan cientifico. Laga nos wak un par di ehempel cu ta mustra cu Bijbel ta cuadra cu ciencia y cu Bijbel tin pruebanan cientifico cu ta hopi diferente for di loke hopi hende tabata kere den e tempo cu a skirbi Bijbel.

  •   Universo tabatin un cuminsamento. (Genesis 1:1) Di otro banda, hopi mito di antes ta bisa cu e universo no a ser crea, sino a origina di un caos cu tabata existi caba. E Babilonionan a kere cu universo a nace di algun dios cu a bin di dos ocean. Otro leyenda ta bisa cu universo a sali for di un webo gigante.

  •   Ta ley di naturaleza ta dirigi universo y no algun dios caprichoso. (Job 38:33; Jeremias 33:25) Mitonan rond mundo ta siña cu hende no por haci nada contra e actonan impredecibel y cruel di e diosnan aki.

  •   Tera ta colga na nada. (Job 26:7) Hopi hende di antes a kere cu Tera tabata plat y cu un gigante of un bestia, manera un bufalo of un turtuga, tabatin e riba su lomba.

  •   Riu y otro fuentenan di awa ta existi pasobra awa ta evapora for di lama y despues ta bin abou bek como awasero, sneeuw of hagel. (Job 36:27, 28; Eclesiastes 1:7; Isaias 55:10; Amos 9:6) E Griegonan di antiguedad a kere cu ta un ocean bou di tera ta yena e riunan cu awa. Hende a keda cu e pensamento aki te den siglo 18.

  •   Seronan ta subi y bay bek bou di awa; un tempo e seronan cu tin aworaki tabata bou di lama. (Salmo 104:6, 8) Na contraste, segun diferente mito, ta diosnan a crea e seronan manera nan ta awe.

  •   Normanan di limpieza ta proteha nos salud. E Ley cu Dios a duna e nacion di Israel ta bisa cu nan mester a laba nan curpa despues cu nan a mishi cu un cadaver, nan mester a pone hende cu maleza contagioso den cuarentena y nan mester a deshaci di sushi di hende na un manera safe. (Levitico 11:28; 13:1-5; Deuteronomio 23:13) Na contraste, den e tempo cu e ley ey a ser duna, e Egipcionan tabata uza un remedi cu tabata consisti di un mescla di sushi di hende pa pone riba herida.

Bijbel tin cosnan cu no ta cuadra cu ciencia?

 Un investigacion imparcial di Bijbel ta mustra cu e contesta ta no. Laga nos wak algun idea robes cu hende tin tocante e exactitud di ciencia den Bijbel:

 Mito: Bijbel ta bisa cu universo a ser crea den 6 dia di 24 ora.

 Echo: Bijbel no ta bisa na ki tempo Dios a crea universo. (Genesis 1:1) Ademas, e dianan di creacion describi den capitulo 1 di Genesis tabata un periodo di tempo cu no ta ser specifica. Eigenlijk, Genesis 2:4 ta yama henter e periodo cu Dios a crea cielo y Tera un “dia.”

 Mito: Bijbel ta bisa cu palo y mata a ser crea prome cu solo a existi pa sostene e proceso di fotosintesis.—Genesis 1:11, 16.

 Echo: Bijbel ta bisa cu solo, un di e streanan cu ta forma parti di “e cielonan”, a ser crea prome cu palo y mata. (Genesis 1:1, Beibel Santu) Durante e prome “dia” of periodo di creacion, tabatin luz di solo riba Tera si, pero e tabata dof. Segun cu e atmosfera a bira mas y mas cla, riba e di tres “dia” di creacion, e luz di solo tabata suficiente fuerte pa sostene e proceso di fotosintesis. (Genesis 1:3-5, 12, 13, Beibel Santu) Ta mas despues solo a bira claramente visibel for di e superficie di Tera.—Genesis 1:16.

 Mito: Bijbel ta bisa cu solo ta draai rond di Tera.

 Echo: Eclesiastes 1:5 ta bisa: “Solo ta sali y solo ta drenta, y ta pura bay bek na e luga for di unda e ta sali.” (Beibel Santu) Sinembargo, esaki ta simplemente describi e manera cu nos for di aki riba Tera ta mira con solo ta parce di move. Te awe hende sa bisa cu “solo ta subi” y “solo ta baha”, maske nan sa cu ta Tera ta draai rond di solo.

 Mito: Bijbel ta bisa cu Tera ta plat.

 Echo: Bijbel ta uza e frase “te na e parti mas leu di Tera”, pero esaki no ta nifica cu Tera ta plat of cu e tin un rand. (Echonan 1:8) Mescos tambe, e expresion “e cuater skinanan di Tera” ta den sentido figurativo y ta referi na henter e superficie di Tera. Awendia tambe hende por uza e cuater puntanan di un compas como comparacion pa transmiti e mesun idea.—Isaias 11:12, Beibel Santu; Lucas 13:29.

 Mito: Bijbel ta bisa cu e omtrek di un circulo ta ekivalente na exactamente tres biaha su diameter, pero e midi corecto ta pi (π), of mas o menos 3,1416.

 Echo: Prome Reynan 7:23 y 2 Cronicanan 4:2 ta bisa cu “e lama di metal basha” tabatin un diameter di 10 codo y cu “un liña-di-midi di trinta codo por a pasa rond di dje.” (Beibel Santu) Pero, kisas e midinan aki tabata cifranan afgerond. Tambe ta posibel cu e midi di e omtrek tabata basa riba e rand parti paden di e baki y cu e midi di e diameter tabata basa riba e rand parti pafo di e baki.