Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na vai e faaora i te fenua?

Na vai e faaora i te fenua?

 E rave rahi te haapeapea ra no te mea te tuino ra te taata i te fenua e te mau mea ora atoa. Ia au i te tahi mau aivanaa, ua tuino e ua faaore te ohipa a te taata i te mau mea ora huru rau i nia i to tatou paraneta i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei.

 A muri aˈe, e haamou roa anei te taata i te fenua? Aore ra e nehenehe ratou e ora ma te faatura i te natura.

E manuïa anei te taata?

 Te tiaturi nei e rave rahi aivanaa e nehenehe te taata e paruru i te fenua e e ora ma te faatura i te natura. Ua parau vetahi feia maimi e titauhia ia tahoê te taata no te rave i te mau tauiraa i roto i te mau fenua e rave rau, i te hoê â taime. Teie te tahi mau tauiraa e titauhia ia rave:

  •   Ia atuatu maitaihia ˈtu â te fenua, te uru raau, te mau vahi papepape e te moana.

  •   E maiti i te tahi atu ravea o te horoa i te uira e no te faaapu.

  •   E imi i te hoê faanahoraa ia amu rahi aˈe te taata i te maa tupu, ia iti mai ta ratou amuraa i te iˈo animara e te iˈa e e iti atoa mai ïa te tâpû fenua, te maa animara, te pape e faaohipahia.

  •   E farii eita te taata e oaoa ia titau rahi ratou i te taoˈa.

 Eaha to oe manaˈo? Mea tano anei ia tiaturi e haa amui te mau faatereraa, te mau ona e te taata no te rave i teie mau tauiraa o tei ore i itehia aˈenei na te ao taatoa? Aore ra te manaˈo ra oe eita te reira e tupu no te mea ua rahi roa te feia nounou o te haapao noa ia ratou iho e o te ore e feruri i to tatou a muri aˈe.—Timoteo 2, 3:1-5.

Te hoê tiaturiraa papu

 Te haapapu ra te Bibilia eita to tatou paraneta e haamouhia. Te faataa atoa ra eita te tutavaraa a te taata e navai no te faaora i te fenua, e titauhia râ te hoê tauiraa rahi roa. Te faaite atoa maira e nafea tera tauiraa e tupu ai.

 No te aha eita te tutavaraa a te taata e navai no te faaora i to tatou paraneta? Ua poiete te Atua ra o Iehova a i te fenua e ua faaue i te taata ia haapao i te reira. (Genese 1:28; 2:15) E manuïa ratou mai te peu noa e auraro ratou i te mau faaueraa a to ratou Atua poiete. (Maseli 20:24) Teie nei râ, aita ratou i farii, ua maiti râ i te faarue ia Iehova. (Koheleta 7:29) Eita e haere i te taata ia haapao i te fenua na nia noa i to ratou puai. E noa ˈtu ai e e manuïa te tahi o ta ratou mau tutavaraa, eita e tia i te taata ia faaora i to tatou paraneta taatoa.—Maseli 21:30; Ieremia 10:23.

 Te tauiraa e titauhia ia rave. Ua faaoti te Atua i te haamou i te feia e tuino ra i te fenua. (Apokalupo 11:18) Eita o ˈna e faatitiaifaro i te mau faatereraa e te taata e tuino ra i to tatou paraneta, e haamou roa râ oia ia ratou. (Apokalupo 21:1) No reira Iehova i na ô ai: “Inaha, te hamani nei au i te mau mea apî atoa.”—Apokalupo 21:5.

 E nafea tera tauiraa e tupu ai? E haamou Iehova i te mau faatereraa taata e e mono oia i te reira i ta ˈna faatereraa i te raˈi, oia hoi te Faatereraa arii a te Atua. I raro aˈe i te aratairaa a Iesu Mesia, e haapao tera faatereraa i te fenua.—Daniela 2:44; Mataio 6:10.

 E haapii te Faatereraa arii a te Atua i te taata ia ora ia au i te aratairaa tia a te Atua. Ia farii te taata na to ratou Atua poiete e aratai ia ratou, e nehenehe ïa ratou e ora ma te faatura i te natura. (Isaia 11:9) Te faaite ra te Bibilia e nafea te Faatereraa a te Atua e tauturu ai i te taata ia fanaˈo i te hoê oraraa maitai o te ore e tuino i to tatou paraneta. Teie te tupu ia raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua:

 E nehenehe oe e tiaturi papu e faatupu te Faatereraa arii a te Atua i tera mau tauiraa. No te ite atu â, a taio i te tumu parau “Afea te Faatereraa arii a te Atua e faatere ai i te fenua?

a O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.—Salamo 83:18.