Amual ti dungu

Pu Dunguquelu Ineingen Jehová, ¿dicümtucuquefingün pu che ca religion mu conal?

Pu Dunguquelu Ineingen Jehová, ¿dicümtucuquefingün pu che ca religion mu conal?

 Femquelaiñ, inei no rume ta dicümtucuquelafiyiñ ca religion mu conal. Feimu, La Atalaya, taiñ doi falin-ngechi chillca, feipi: “Cümelai ñi dicümtucufiel caquelu che ca religion mu conal”. a Tüfa ta quiñeque dungu:

  •   Jesús turpu dicümtucuquelafui tati pu che ñi llohual tañi quimeltun. Quisu quimquefui ta pichin che müten allcütuafui tañi huercün (Mateo 7:13, 14). Quiñe rupa mu, quiñeque tañi pu inanieteu elcünueyu, llounolu am quiñe tañi quimeltun, quisu eluñmafi ñi amutual, dicümtuculafi ñi miyahual quisu engu (Juan 6:60-62, 66-68).

  •   Jesús quimeltufi tañi pu inanieteu ñi dicümtucunoafiel tati pu che ñi cacünual tañi feyentun. Huelu mai, mülefui ñi quintual feichi che cüpa allcütuquelu ti huercün (Mateo 10:7, 11-14).

  •   Ngünamfali dicümtucun mu ñi conal cangelu religion. Chau Ngünechen ayüquei feichi che piuque mu ñi poyequeteu (Deuteronomio 6:4, 5; Mateo 22:37, 38).

Tati pu che ñi conal taiñ religion mu, ¿chem dungu rume femquepeiñ mai?

 Rüfcünu mai, amuldunguqueiñ Biblia ñi huercün “fütra camapu” mu, cheu ñi mülen fentren che ca ruca püle, chumngechi huercüeiñmeu ti Biblia (Hechos 1:8; 10:42; 20:20). Pu hunenque cristiano reque, quiñeque mu feipintucungequeiñ ñi dicümtucufiel tati pu che ñi conal taiñ religion mu (Hechos 18:12, 13). Huelu mai, tüfa ta coilaque dungu tati. Iñchiñ yamniequefiyiñ ta che quisu ñi dullial tañi feyentun. Iñchiñ ayüqueiñ ta quimeltulelafiel ta Biblia tati pu che, femngechi quisu dulliafuingün tañi religion.

 Dicümtucuquelafiyiñ inei no rume ñi feyentual iñchiñ reque. Cafei, amultucuquelaiñ politico dungu no rume taiñ religion mu, ca eluquelafiyiñ plata ta che ñi Dunguquelu Ineingen Jehová ngerpual, cam caquelu quellu. Iñchiñ femquelaiñ feichi che reque hun mu müten feipiquelu ‘cristiano ngen’, huelu inaquenolu Cristo ñi quimeltun tañi mongen mu.⁠ b

Tati pu che, ¿quisu dullipeafui mai ca religion mu conal?

Ti pelon huentru Abrahán elcünui tañi pu chau ñi religion

 ‘Femafui’ pi ta Biblia, tüfa mu mülei fentren inayentufalchi che, quisu dullingün ñi poyeafiel ti rüfngechi Ngünechen, fei inahuelafingün tañi pu chau ñi religion. Femngechi femi Abrahán, Rut, quiñeque che Atenas tuulu ca ti apostol Pablo (Josué 24:2; Rut 1:14-16; Hechos 17:22, 30-34; Gálatas 1:14, 23). Cafei, Biblia feipi tati che quisu dulliafui ñi elcünual tati religion tutequefilu Ngünechen, huesalcafule rume ti che ñi femün (1 Juan 2:19).

 Tati ONU feipi ti Declaración Universal de Derechos Humanos mu “nüucülei huall Mapu mülechi dungu coneltulelu com pu che ñi dulliel tañi mongen mu”, ca feipilei com pu che “quisu duam cüpa conle caque feyentun meu femai müten” ca “pepi quintuai, ramtuai ca llohuai dungu tañi cüdaucülen mu. Ca femngechi tüfachi dungu pepi quimelafi cheu rume”, religioso quimeltun cütu. c Feimu llemai, com iñchiñ eluñmangelu am ñi dullial mülei ñi yamnieafiel caquelu che ñi dullial ta incayafiel quisu tañi feyentun ca famentual taiñ feyentuqueel.

Quiñe che ca religion mu conle, ¿illamcapeafui tañi pu che?

 Femlayai. Tati Biblia yafültucuqueiñmeu taiñ yamnieafiel com pu che, chem religion niefule rume (1 Pedro 2:17). Cafei, tati pu Dunguquelu Ineingen Jehová inaniequeingün Biblia ñi huercün dungu ñi yamnieafiel tañi chau ca ñuque, caque feyentun niefule rume (Efesios 6:2, 3).

 Huelu, com pu che ayüquelafi Biblia ñi dungu. Quiñe domo tremlu Zambia mapu meu, feipi: “Taiñ troquiñche meu, quiñe che coneltule cangelu religion, illamcayafui tañi pu che ca tañi troquiñche”. Feichi dungu rupai tüfachi domo, petu üllchangelu conlu ñi chillcatual Biblia pu Dunguquelu Ineingen Jehová engu fei elcünui ñi religion. Quisu feipi: “Tañi chau ca ñuque fentren rupa feipieneu ñi lladcütufiel engu. Cüdaungefui tüfa, iñche müna falintuniefiñ ñi tuteucüleal tañi chau ca ñuque engu. [...] Püntütripanoal Jehová mu duamfalngelai ñi püntütripayal tañi familia mu”. d

a Papeltuafuimi La Atalaya, 1 enero 2002, pagina 12, parrafo 15.

b Quiñe dungu, 785 tripantu püle ti lonco ülmen Carlomagno elcünui quiñe ley ñi langümngeal com pu che coneltulelu tati Sajonia religion mu cüpa fautizanole tati catolico religion mu ñi coneltual. Ca quiñe dungu, tati Paz de Augsburgo pingelu tüfa quiñe eldungu cheu huiriconcülelu epu troquiñ hueichafe tañi üi, tüfa engün hueichaingün tati Sacro Imperio Romano mülechi hueichan 1555 tripantu mu. Feichi eldungu mu feipicünungei tati ñidolcülelu caque lof mapu mu mülefui ñi dullial quiñe religion: catolico cam luterano. Ca tati ngünenieelchi che dicümtucungei ñi coneltual feichi religion ñi dulliel tati ñidolcülelu. Fei pinole engün ñi femal tüfa, huemünentungeafui tañi lof mu.

c Tüfachi dungu ca tripai tati Carta Africana de Derechos Humanos y de los Pueblos, tati Declaración Americana de los Derechos y Deberes del Hombre, ti Carta Árabe de Derechos Humanos de 2004, tati Declaración de Derechos Humanos de la Asociación de Naciones del Sudeste Asiático, ti Convenio Europeo de Derechos Humanos ca ti Pacto Internacional de Derechos Civiles y Políticos. Huelu mai, com troquiñque mapu inaquelafi caquelu troquiñ mapu reque tati eldungu ñi yamniengeal tati pu che ñi dungu.

d Biblia feipi Jehová tati rüfngechi Ngünechen ñi üi.