Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Biʼniʼ viajardu lu guiiguʼ Maroní

Biʼniʼ viajardu lu guiiguʼ Maroní

 Ndaaniʼ selva amazónica de Sudamérica, zitu de guidxi, nabeza stale binni de gadxé gadxé tribu, diidxaʼ ne guidxi. Lu beeu julio de 2017, ti grupu de 13 testigu stiʼ Jehová, bíʼnicaʼ ti viaje lu guiiguʼ Maroní ne ca arroyo ni nuu ladu este de Guayana Francesa. Ni racaláʼdxicabe nga gusiidicabe binni ni nabeza ruaa guiiguʼ que de Jehová.

Ni bíʼnicabe ante

 Ti beeu ante de viaje ni bindaa doce dxi, guca reunir ca ni cheʼ lugar que para quixhe chaahuicaʼ ni chigúnicaʼ. Ti hermanu ni láʼ Winsley rietenalaʼdxiʼ: «Bidúʼyadu pabiáʼ runi abarcar lugar que ne bidúʼndadu historia stini, ne laaca bidúʼyadu xi chiguiquiiñedu lu viaje que». Cada tobi naquiiñeʼ chiné ti guixhe ne ti mosquitero ndaaniʼ xiixa ra cadi gadxe cani. Naquiiñeʼ guni viajárcabe lu avión chupa viaje ne guni viajárcabe stale hora lu canua.

Claude ne Lisette

 ¿Xi biʼniʼ sentir ca hermanu ni guca invitar viaje riʼ yaʼ? Guizáʼ biecheʼ Claude ne Lisette, ti guendaxheelaʼ ni napa biaʼ 60 iza dxi guca invitarcaʼ. Claude guníʼ: «Guizáʼ biecheʼ, peru laaca cadxibeʼ huiineʼ. Gúdxicabe naa nuu caadxi lugar de guiiguʼ que nabé reciu ruxooñeʼ nisa». Ne Lisette guyuu xizaa pur xcaadxi cosa. Sicaríʼ guniʼbe: «Qué gannaʼ diaʼ ximodo guneʼ predicar lu ca diidxaʼ amerindias ni qué rinieeʼ».

 Ngaca biʼniʼ sentir Mickaël, sti hermanu ni guca invitar viaje que. Sicaríʼ guniʼbe: «Huaxiéʼ runibiaʼdu tribu stiʼ ca wayana. Ngue runi biyubeʼ información de laacabe lu Internet. Biziideʼ caadxi diidxaʼ ne ximodo ugapadiuxeʼ ca binni que lu stiidxacaʼ».

 Shirley ne Johann nga sti guendaxheelaʼ ni guyé viaje que. Biʼniʼ hermana riʼ ti lista de ca diidxaʼ ni riníʼ ca binni ni nabeza ruaaʼ guiiguʼ que. Sicaríʼ guniʼbe: «Biʼniʼ descargardu videu ni nuu lu ca diidxaʼ riʼ lu sitiu jw.org, ne laaca bidxéladu ti libru ra cá caadxi diidxaʼ ni jma riníʼ binni lu diidxaʼ wayana».

Dxi bizulú viaje que

 Martes 4 de julio, biʼniʼ viajar grupu riʼ lu avión, bireecabe de Saint-Laurent ne yendácabe Maripasoula, ti guidxihuiiniʼ ni riaana ndaaniʼ guidxi Guayana Francesa.

 Despué biʼniʼ viajar grupu riʼ tapa gubidxa lu caadxi canua ni napa motor, ni runibiáʼcabe casi piraguas. Biʼniʼ predicárcabe ca guidxihuiiniʼ ni nuu lugar jma nasoo stiʼ guiiguʼ Maroní. Ronald, sti hermanu ni zeʼ lu viaje que guníʼ biʼniʼ predicárcabe caadxi amerindios ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ jma de Biblia. Laaca guniʼbe: «Biʼniʼ ca binni que stale pregunta ne guyuu de laacaʼ gúdxicaʼ laadu gusíʼdidu laacaʼ de Biblia».

 Ndaaniʼ tobi de ca guidxihuiiniʼ que, binibiáʼ Johann ne Shirley ti guendaxheelaʼ ni cadi tan huaniisi. Gudxi guendaxheelaʼ riʼ laacabe cadi xadxí de biiti ti xprímacaʼ laca laa. Biluíʼ Johann laacabe videu ni láʼ Un indio americano encuentra a su Creador, ni biree lu JW Broadcasting. Johann guníʼ: «Yendá videu que ndaaniʼ ladxidóʼcabe, ne bidiicabe laadu correu electrónicu stícabe para guinínedu laacabe».

 Lugar jma zitu ra yendácabe nga Antecume-Pata. Gudxi jefe stiʼ aldea que ca Testigu zanda ugaandacaʼ guixhe sticaʼ ne guiziiláʼdxicaʼ raqué. Laaca bidiibe lugar gázecaʼ ndaaniʼ guiiguʼ, casi runi ca binni de lugar que.

 De raqué, biree grupu riʼ zecaʼ aldea stiʼ ca Twenké. Dxi yendácabe nuu ca binni que triste purtiʼ guti ti familia sticaʼ. Éric, tobi de ca hermanu ni biʼniʼ organizar viaje que guníʼ: «Bidii Jefe stiʼ tribu que permisu laadu para sadu ndaaniʼ aldea que ne quixhedxidu ladxidóʼ ca binni ni nuu triste. Bidii jefe que ne familia stiʼ xquixe peʼ laadu pur bidúʼndanedu laacaʼ caadxi versículo de lu Biblia lu diidxaʼ wayana. Laaca biluidu laacabe caadxi videu ni rusiidiʼ ziasa binni de lade gueʼtuʼ».

Guyécabe Grand-Santi ne Apatou

 Sti lugar ra guyécabe nga Grand-Santi. Lu avión, riaana guidxihuiiniʼ riʼ media hora de Maripasoula. Ti martes ne miércoles biʼniʼ predicar ca hermanu riʼ ca binni de lugar que. Ne jueves que, biʼniʼ viajárcabe lu guiiguʼ Maroní dede yendácabe Apatou. Gaayuʼ hora arondaʼ bindaa viaje que.

Riaana guiiguʼ Maroní ne selva amazónica gaxha de Maripasoula ne Grand-Santi

 Chupa dxi ante guiluxe viaje que, yeganna grupu riʼ ca guidxihuiiniʼ ni runibiáʼcabe casi maroon. Zeeda tribu riʼ de ca esclavu de África ni beedanécabe Sudamérica tiempu colonial stiʼ ca Surinam. Biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová ti tienda de campaña naroʼbaʼ ndaaniʼ selva que ne biʼniʼ invitarcaʼ guiráʼ binni ti reunión. Sicaríʼ guníʼ Claude: «Ora bidúʼyadu ziyuu stale binni, guizáʼ biéchedu. ¡Guizáʼ bidxagayaadu purtiʼ siadóʼ que biʼniʼ invitardu laacabe!». Bidii Karsten ti discursu lu diidxaʼ aucano, ni biree lá «¿Ñee ndiʼ si nga guendanabani ca la?», ngue nga primé biaje gudiibe ti discursu ndaaniʼ selva. Guyé 91 binni de gadxé gadxé aldea reunión que.

«¡Nuudu listu para guibiguétadu sti biaje!»

 Despué de doce dxi, biguetaʼ ca hermanu que Saint-Laurent. Guizáʼ nayecheʼ nuucabe purtiʼ bicaadiaga binni laacabe. Bisaanacabe stale publicación ne biluíʼcabe stale videu ni maʼ gulee ca testigu stiʼ Jehová.

 Lisette guníʼ: «De nin qué guidxelaʼ ximodo guinieeʼ pabiáʼ nayecheʼ nuaaʼ pur guyaaʼ viaje riʼ». Laaca zacaca biʼniʼ sentir Cindy: «Pa ñuni invitárcabe naa sti biaje la? ñaaʼ. ¡Napa xidé cheluʼ ti viaje sicaríʼ para guiéneluʼ ximodo cayuneʼ sentir!».

 Guizáʼ gucané viaje riʼ caadxi de ca hermanu riʼ dede guníʼ íquecaʼ guibiguétacaʼ sti biaje. Mickaël guníʼ: «¡Nuudu listu para guibiguétadu sti biaje!». Biguetaʼ Winsley Saint-Laurent. Ne yendeza Claude ne Lisette guidxihuiiniʼ ni láʼ Apatou.