Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Ñee rucaa ca testigu stiʼ Jehová binni guchaa de religión la?

Ñee rucaa ca testigu stiʼ Jehová binni guchaa de religión la?

 Coʼ, qué rucaʼdu guirutiʼ guchaa de religión. Ne Torre stiʼ ni rapa, tobi de ca revista ni jma riquiiñedu para gusíʼdidu binni bizeeteʼ: «Cadi galán diʼ gucaacabe binni guchaa de religión». a Ne qué rúnidu ni pur ca razón riʼ:

  •   Qué ñuu dxi nucaa Jesús binni ñuni cré ni bisiidiʼ. Maca nánnabe huaxiéʼ tu zucaadiaga laabe (Mateo 7:13, 14). Ti biaje bisaana caadxi de ca discípulo stibe laabe purtiʼ qué ninacaʼ ñuni crecaʼ cani cusiidibe. Xi bíʼnibe óraque yaʼ. Qué ñábibe laacaʼ ñaanacaʼ sínuque bidiibe lugar checaʼ (Juan 6:60-62, 66-68).

  •   Bisiidiʼ Jesús ca xpinni cadi gucaacaʼ binni guchaa ni runi cré. Lugar de gúnicaʼ zacá, gúdxibe laacaʼ gúnicaʼ stipa guyúbicaʼ binni ni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga (Mateo 10:7, 11-14).

  •   Gastiʼ ribeendú binni pa gucaacabe laa guchaa de religión. Dios racalaʼdxiʼ guni adorar guiráʼ binni laa de guidubi ladxidóʼ, cadi pur gucaacabe laacaʼ gúnicaʼ ni (Deuteronomio 6:4, 5; Mateo 22:37, 38).

Ñee rucaa ca Testigu binni chuʼ ndaaniʼ religión sticaʼ la?

 Dxandíʼ nga rusíʼdidu binni de Biblia lu «idubi naca guidxilayú» ne rúnidu ni ra nuu stale binni ne de yoo pur yoo casi na Stiidxaʼ Dios (Hechos 1:8; 10:42; 20:20). Cásica guníʼcabe de ca primé xpinni Cristu, nuu tiru laaca riníʼcabe rucaʼdu binni chuʼ ndaaniʼ religión stidu (Hechos 18:12, 13). Peru cadi dxandíʼ guiráʼ ni riníʼcabe riʼ. Runi respetardu derechu napa binni para cuí xi guni cré. Ni racaláʼdxidu nga ganna binni xi rusiidiʼ Biblia ti gúʼyacaʼ xi religión cuicaʼ.

 Qué rucaʼdu binni guni cré ni runi credu. Laaca qué riquiiñedu religión para guinidu ni riníʼ ique ca binni nuu lu política, qué rudiʼdu bueltu binni ne qué rusigáʼdedu laacaʼ xiixa para gácacaʼ testigu stiʼ Jehová. Cadi nácadu casi cani riníʼ xpinni Cristu laacaʼ peru qué rúnicaʼ ni bisiidibe. b

Ñee napa binni derechu guchaa de religión la?

Bisaana profeta Abrahán religión stiʼ bixhoze ne jñaa

 Biblia na nápacabe derechu, purtiʼ luni zeeda stale ejemplu stiʼ binni ni gudixhe ique guni adorar Dios ni dxandíʼ ne bisaana religión stiʼ bixhoze ne jñaa. Ngapeʼ nga bizaaca Abrahán, Rut, caadxi binni de Atenas ne apóstol Pablu (Josué 24:2; Rut 1:14-16; Hechos 17:22, 30-34; Gálatas 1:14, 23). Laaca ruzeeteʼ Biblia napa binni derechu quixhe ique gusaana religión ni riuulaʼdxiʼ Dios (1 Juan 2:19).

 Para ONU la? Declaración Universal de Derechos Humanos nga «base ni riquiiñeʼ guiráʼ guidxi roʼ para ca derechu stiʼ binni» ne cusiene ni «zanda guchaa cada tobi de laanu religión stiʼ o ni runi cré». Laaca ruzeeteʼ ni napa binni derechu guyubi ganna intiica gacalaʼdxiʼ, guiníʼ xi runi cré ne gucaadiaga xi riníʼ ique xcaadxi. Lade guiráʼ ni bizéʼtenu riʼ zeeda modo riníʼ ique binni de religión. c Nga runi, derechu riʼ racané ni laadu guni respetardu binni ora gusiene laadu xi runi cré ne gucaanáʼ cani runi credu.

Ñee rusaana binni de guni respetar binnilidxi ora guchaa de religión la?

 Coʼ, cadi zacá diʼ ni. Biblia rusiidiʼ laadu naquiiñeʼ guni respetardu guiráʼ binni neca de gadxé religión laa (1 Pedro 2:17). Ne ca testigu stiʼ Jehová rinándacaʼ mandatu zeeda lu Biblia ra na guni respetar binni bixhoze ne jñaa neca gadxé ni runi crécabe (Efesios 6:2, 3).

 Peru cadi guiráʼ diʼ binni riuulaʼdxiʼ ni rusiidiʼ Biblia. Casi ti gunaa ni biniisi ndaaniʼ guidxi Zambia guníʼ: «Ca binni xquidxeʼ riníʼ íquecaʼ ora guchaa tuuxa de religión [...] cudxiideche binnilidxi o xquidxi». Neca zaqué dxi maʼ ziniisibe biindané ca testigu stiʼ Jehová laabe Biblia ne gudixhe íquebe guchaabe de religión. Laabe rietenaláʼdxibe: «Stale biaje gudxi bixhozeʼ ne jñaaʼ naa cadxiichinecaʼ naa ne cucheeniáʼ laacaʼ. Nabé nagana guca ngue para naa purtiʼ racalaʼdxeʼ gusiecheʼ laacaʼ. [...] Gudixheʼ iqueʼ cadi gucheeniáʼ Dios lugar de ninandaʼ ca costumbre stiʼ xcaadxi religión, peru cadi caníʼ diʼ nga cucheeniáʼ binnilidxeʼ». d

a Biiyaʼ La Atalaya 1 stiʼ enero 2002, yaza 12, párrafo 15.

b Chiguzéʼtenu ti ejemplu, biaʼ lu iza 785, gudixhe rey Carlomagno ti ley ra na naquiiñeʼ gatiʼ ca binni nabeza lu región stiʼ Sajonia pa qué nacaʼ chúʼnisacaʼ ne gácacaʼ católicu. Sti ejemplu nga tratadu Paz de Augsburgo ni guca firmar lu iza 1555 dxi gudinde chupa grupu binni lu Sacro Imperio Romano. Lu tratadu ni guca firmar que na zanda cuí príncipe stiʼ cada región guni tobi de ca cosa riʼ: gaca católicu la? o luterano. Ne ca xpínnibe naquiiñeʼ chuʼcaʼ ndaaniʼ religión cuibe. Ne pa qué nácabe gúnicabe ni la? napa xidé chindézacabe sti ladu.

c Derechu casi ni bizéʼtenu riʼ, zeeda cani lu Carta Africana de Derechos Humanos y de los Pueblos, Declaración Americana de los Derechos y Deberes del Hombre, Carta Árabe de Derechos Humanos 2004, Declaración de Derechos Humanos de la Asociación de Naciones del Sudeste Asiático, Convenio Europeo de Derechos Humanos ne Pacto Internacional de Derechos Civiles y Políticos. Peru cadi guiráʼ guidxi runi respetar ca derechu riʼ.

d Biblia ruzeeteʼ Jehová nga láʼ Dios ni dxandíʼ.