Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee dxandíʼ guyé guiráʼ judíu «de adxé adxé guidxi» Jerusalén lu Pentecostés stiʼ iza 33 que la?

Nuu stale binni ndaaniʼ ti calle stiʼ Jerusalén lu Pentecostés stiʼ iza 33

Aparte de ni ruzeeteʼ Hechos 2:5-11, ti historiador judíu láʼ Filón de tiempu que, bicaa ti relatu ni caníʼ de guiráʼ binni guyé Jerusalén lu iza 33 para saa Pentecostés.

Sicaríʼ guníʼ Filón de ca binni rié Jerusalén: «Stale binni de gadxé gadxé guidxi reedacaʼ cada ganda saa, dede nin zanda ugabuʼ laacaʼ, nuu tu zedazá, nuu tu reeda lu nisadóʼ, zeedacaʼ neza Oriente, Occidente, ladu guiaʼ ne ladu gueteʼ». Laaca bizeetebe de ti carta ni biseendaʼ rey Herodes Agripa I, xhiaga Herodes el Grande, ra nuu emperador stiʼ Roma láʼ Calígula. Luni bizeetebe Jerusalén nga guidxi risaca para laacabe ne cadi Judea si nga biree de laani, sínuque laaca biree xcaadxi colonia de judíu ni yendeza ndaaniʼ xcaadxi guidxi.

Biʼniʼ Agripa ti lista stiʼ ca lugar ra riaana caadxi colonia ra guyuu judíu, guyuucabe guidxi zitu casi Mesopotamia, guiaʼ stiʼ África, Asia Menor, Grecia ne lu ca isla stiʼ nisadóʼ Mediterráneo. Joachim Jeremias, ti hombre ni nanna de tema riʼ, bicaa sicaríʼ: «Lu lista riʼ cadi capeʼ pa guyécabe Jerusalén; peru cumu napa xidé cheʼ guiráʼ judíu maʼ huaniisi ra yuʼduʼ que la? nga rusihuinni guyécabe» (Deuteronomio 16:16).

Paraa riaana ca judíu ora chigápacaʼ saa guidxi Jerusalén

Ruina stiʼ ti tanque ni bidxélacabe Jerusalén

Cada iza guca chonna saa guidxi Jerusalén: Pascua, Pentecostés ne saa ra rucuícabe ranchuhuiiniʼ. Lu primé siglu que, gayuaa mil binni de guidxi Israel ne de xcaadxi guidxi ra nuu judíu guyecaʼ Jerusalén para gápacaʼ ca saa riʼ (Lucas 2:41, 42; Hechos 2:1, 5-11). Guirá binni riʼ riquiiñecaʼ ra guiaanacaʼ.

Nuu tu biaana ra lidxi ca xhamigu, xcaadxi biaana ra lidxi tuuxa ne xcaadxi biaana ra ruquíxecabe cuartu. Stale tu bicuí yoo de lari stiʼ ndaaniʼ guidxi que o fuera de laani. Casi Jesús la? biaanabe ndaaniʼ ti guidxi nuu gaxha de raqué láʼ Betania (Mateo 21:17).

Huadxélacabe caadxi yoo napa tanque para gaze binni gaxha de yuʼduʼ que. Zándaca biquiiñecabe ca yoo que para guiziilaʼdxiʼ binni ne chigaze ante cheʼ yuʼduʼ. Bidxélacabe caadxi diidxaʼ ndaaniʼ tobi de ca lugar riʼ ni rusihuinni guyuu ti sacerdote stiʼ sinagoga que láʼ Teódoto ni «biʼniʼ sinagoga que para guiuundaʼ Ley ne [...] ca cuartu ra guiaana binni ne caadxi cuartu para binni risaca ne cisterna de nisa para iquiiñeʼ cani zeeda de sti guidxi».