Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Xi guleendú apóstol Pablu pur guca ti binni de Roma

Pablu guníʼ: «rinaba utiidi lu naa lu ná César»

Nabé gupa ti binni de Roma stale derechu ne privilegiu lu guidubi Imperiu que. Qué rinándabe ca ley stiʼ provincia ra nabézabe, sínuque rúnibe ni na ley stiʼ Roma. Pa ugaanicabe donda íquebe pur bíʼnibe xiixa la? zanda guni juzgárcabe laabe casi na ca ley stiʼ guidxi ra nuube, peru nápabe derechu para guinábabe gucaadiaga ti tribunal stiʼ Roma laabe. Ne pa guiníʼcabe naquiiñeʼ gátibe la? laaca zanda guinábabe chebe nezalú emperador.

Cicerón, ti políticu de Roma ni bibani lu primé siglu ante gueeda Jesús, biquiiñeʼ ca derechu stiʼ ti binni Roma para guníʼ: «Pa gundiibicabe ti binni de Roma la? zeeda gácani casi ora nindísacabe falsu luguiabe; pa quíñecabe laabe la? cucheenécabe ley; pa guuticabe laabe la? zeeda gácani casi ora ñuuti binni bixhoze».

Biquiiñeʼ apóstol Pablu xquendanabani para gucheeche diidxaʼ lu guidubi Imperiu stiʼ Roma. Ne nánnanu biquiiñebe ca derechu stibe casi ti binni de Roma chonna biaje: 1) Gúdxibe magistradu stiʼ guidxi Filipos bicheenecaʼ ley ora gudíñecaʼ laabe. 2) Dxi nuube Jerusalén guniʼbe de Roma laabe para cadi quíñecabe laabe. 3) Dxi biʼniʼ juzgárcabe laabe, gunábabe gutiidicabe laabe lu náʼ César, o emperador stiʼ Roma, para gucaadiaga laabe (Hechos 16:37-39; 22:25-28; 25:10-12).

Ximodo biaxa ca pastor guyuu tiempu ruzeeteʼ Biblia

Contratu ra rihuinni guzíʼ tuuxa caadxi dendxuʼ ne chiva (zándaca gúcani iza 2050 A. J.)

Gande iza nga gupa Jacob ca dendxuʼ ne ca chiva stiʼ Labán, ti xtiuʼ. Primeru bíʼnibe dxiiñaʼ catorce iza pur guiropaʼ xiiñidxaapaʼ Labán, de raqué maʼ bíʼnibe xi xhoopaʼ para guni ganarbe dendxuʼ ne chiva stibe (Génesis 30:25-33). Revista Biblical Archaeology Review cuzeeteʼ: «Para ca binni bicaa Biblia ne ca binni biʼndaʼ ni dxiqué, cadi guendaridxagayaa diʼ nga guni tuuxa contratu para gapa dendxuʼ ne chiva stiʼ binni, casi ni biʼniʼ Labán ne Jacob».

Guzéʼtenu ti ejemplu. Ndaaniʼ chupa guidxi stiʼ Irak —Nuzi ne Larsa—, bidxélacabe caadxi bisiʼñaʼ yooxhoʼ ra zeeda contratu biʼniʼ binni. Stale de ca contratu que rindaa cani ti iza; ruzulú cani ne riluxe cani tiempu rigá guicha ladi dendxuʼ. Ruziguenda pastor que gapa guiráʼ dendxuʼ ne chiva gudiicabe laa, ricá panda iza nápacame, panda nagola (maniʼ dxaapaʼ) ne panda ngola (maniʼ nguiiuʼ). Ra gusaa ti iza, maca nexheʼ pabiáʼ guicha ladi dendxuʼ naquiiñeʼ guicaa xpixuaanabe, pabiáʼ leche, quesu ne panda manihuiiniʼ gale. Ni guiaana lúcani nga guicaa pastor que.

Pa guiaanané pastor que stale dendxuʼ nagola la? nagueenda zadálecame. Ora guiaanané pastor que ti gayuaa dendxuʼ nagola la? ribeza xpixuaanabe gale 80 dendxuhuiiniʼ. Pa guiniti tobi la? ribeecabe laame lu ni riaxa pastor que. Ndiʼ nga ni rucaa laabe chuʼbe cuidadu ni gusaananécabe laabe.