Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Jneza nga quiiñeʼ bueltu la?

Jneza nga quiiñeʼ bueltu la?

Casi ñaca ñeluʼ ti guendaxheelaʼ nga ora riguiiñeluʼ xiixa; peru ora quíxeluʼ ni casi ora ñeluʼ ra gutiʼ tuuxa. (Ti refrán de África)

REFRÁN ni riníʼcabe neza África oriental riʼ rusihuínnini cadi nagana para quiʼñeʼ binni bueltu, peru nagana para quixe ni. Ñee zacaca riníʼ íqueluʼ la? Neca nuu ora ruluíʼ jma nagueenda nga quiʼñeʼ binni bueltu. Peru, ñee jneza nga guzaabiʼ binni la? Xi guendanagana zándaca gapa binni pa guni ni yaʼ.

Sti refrán de África ruzeeteʼ tobi de ca guendanagana ni rapa binni: Quíʼñeluʼ ne gutiiñeluʼ rutindecani binni né xhamigu. Ora guzaabiʼ binni la? nuu biaje rutíndeni laa né xhamigu o nuu biaje dede né binnilidxi. Neca rábinu gacanenu binni peru cadi guiráʼ biaje rireeni modo racaláʼdxinu neca guiníʼ ique chaahuinu ni dede ante. Casi pa binni ni nuzaabiʼ ca qué quixe dxi gudixhe la? zanda guchiichini binni ni bitiiñeʼ laabe ca, ne zándaca zadíndecabe dede né binnilídxicabe. Nga runi, ora gápanu guendanagana guyúbinu modo gápanu ni iquiiñenu cadi primeca guiníʼ íquenu chitíʼñenu xpueltu binni.

Ora quíʼñenu stiʼ binni laaca zanda guxhéleni laanu de Dios. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ Biblia ruzeeteʼ binni ni qué naʼ quixe ni nuzaabi la? malu laa (Salmo 37:21). Laaca riguixhenani laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Ni riguiiñeʼ raca esclavu stiʼ hombre ni rutiiñeʼ laa» (Proverbios 22:7). Ni nuzaabiʼ ca naquiiñeʼ ganna dede ora quixe guiráʼ ni nuzaabiʼ nga riluxe compromisu biʼniné ni bitiiñeʼ laa ne qué zanda guni ni gacalaʼdxiʼ. Sti refrán de África na: Ni quiʼñeʼ ñee ti binni la? zié ladu gapa binni ca gana cheʼ.

Nga runi, ni jma jneza nga quíxenu binni nagueenda. Pa qué gúninu ni la? qué zandaa zápanu guendanagana. Ora guzaabiʼ binni stale la? rapa guendanagana casi: chuʼ xizaa, maʼ qué zasi, runi stale dxiiñaʼ, ridinde xheelaʼ dede rilaa xquendaxheelaʼ, gutiidicabe laa justicia o guseguyoocabe laa. Nga runi, jneza ca diidxaʼ guníʼ apóstol Pablu riʼ: «Ora ma gudixe tu irá ni nuzaabi tu binni la? ma riaadxa si ganaxhii tu laacaʼ» (Romanos 13:8).

CAQUIIÑEPEʼ GÚNILUʼ NI LA?

Casi maʼ bidúʼyanu ca, cadi nagueendaca quíʼñenu xpueltu binni. Ni jma jneza gúninu nga guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee dxandipeʼ caquiiñeʼ bueltu la? Ñee caquiiñeʼ ni para cadi guiaba negocio stinneʼ ti ganda gudieeʼ ni caquiiñeʼ binnilidxeʼ la? O racheluaʼsiaʼ gapa stale cosa neca qué gapaʼ ni sieniáʼ cani la?». Nga runi, ni jma jneza nga guibaninenu biaʼ nápasinu ne cadi guzáʼbinu stiʼ binni.

Ziuu ora dxandipeʼ qué zadxélanu xi gúninu, casi ora guizaacanu xiixa desgracia, zanda guiníʼ íquenu ni jma nagueenda nga quíʼñenu ti ndaa bueltu. Pa guiníʼ íqueluʼ gúniluʼ ni la? naquiiñeʼ gúniluʼ ni jneza. Ximodo ndiʼ yaʼ.

Primé la? cadi guiníʼ íquenu pur napa tuuxa bueltu napa xidé gacané laanu. Laaca cadi jneza gutagunanu stibe; cadi jneza guiníʼ íquenu pa gutiiñebe laanu bueltu la? cadi caquiiñeʼ gudxiguétanu ni laabe purtiʼ cadi caquiiñebe ni. Qué chuu dxi gápanu envidia cani ruluíʼ jma napa bueltu qué laanu (Proverbios 28:22).

Cadi guiaandaʼ lii naquiiñeʼ quíxeluʼ xpueltu binni nagueenda. Pa qué niguixhe binni bitiiñeʼ lii ca dxi quíxeluʼ xpueltu la? napa xidé quíxheluʼ ti dxi quíxeluʼ xpuéltube ne guʼnuʼ ni dxi gudíxheluʼ. Ni jma jneza gúniluʼ nga gucaatu lu ti guiʼchiʼ ni biaanatu; zacá qué ziuu bichenda (Jeremías 32:9, 10). Pa ganda la? gudixe bueltu ca liipeʼ para gudiiluʼ xquíxepeʼ binni bitiiñeʼ lii ca. Qué zápatu guendanagana pa quíxeluʼ ni dxi biaanatu. Bietenalaʼdxiʼ ni guníʼ Jesús lu libana bidii lu dani que: «Ora riníʼ tu la? lainíʼ “ya” pa huandí zuni tu ni, o pa qué zuni tu ni la? lainíʼ “coʼ”» (Mateo 5:37). Laaca cadi gusiaandaluʼ ni na Regla de Oro que: «Nga runi, irá ni racalaʼdxi tu guni binni laatu la? ngue ca laguni laacaʼ» (Mateo 7:12).

CA CONSEJU STIʼ BIBLIA ZACANÉ LAANU

Xi zanda gúninu ora guiníʼ íquenu quíʼñenu xpueltu binni yaʼ. Biblia cayabi laanu: chuʼnu nayecheʼ né biaʼ nápasinu ne guni adorarnu Dios (1 Timoteo 6:6). Ca binni ni nabani nayecheʼ né biaʼ napa si qué rápacaʼ guendanagana ni rapa binni ni ruzaabiʼ. Peru guizáʼ nagana rácani purtiʼ guidxilayú ra nabáninu riʼ rucaani laanu chuuláʼdxinu gápanu xiixa nagueendaca. Óraca nga jma naquiiñeʼ guni adorarnu Dios. Guidúʼyanu ti ejemplu.

Ti guendaxheelaʼ de ti guidxi stiʼ Asia rietenaláʼdxicaʼ dxi gúcacaʼ nahuiiniʼ gúpacaʼ envidia cani maʼ napa lidxi. Ngue runi gudixhe íquecabe sícabe ti yoo, para gunda guzíʼcabe ni la? biquiiñecabe bueltu naguu chaahuicabe ne gudiiñecabe bueltu ti bancu ne laaca gudiiñecabe binnilídxicabe. Qué nindaa biiyacabe nabé nagana quíxecabe stale bueltu guiráʼ beeu. Bíʼnicabe jma dxiiñaʼ ne pur ngue maʼ qué ñápacabe tiempu para ñuuyacabe ca xiiñicabe. Hombre que guníʼ: «Casi ora ñuadu ti guié naroʼbaʼ ngue né guiráʼ estrés gúpadu, yuubaʼ ne huaxiéʼ gúsidu. Nabé bininácani laadu».

«Qué zacananu pa guidúʼyanu ca cosa nuu lu Guidxilayú riʼ casi ruuyaʼ Dios cani»

Ti dxi bietenaláʼdxicabe ni na 1 Timoteo 6:6 ne gudixhe íquecabe gutoocabe yoo que. Bindaa chupa iza para gunda bireecácabe ra nuzaabicabe. Xi biziidiʼ guendaxheelaʼ riʼ né ni bizaaca riʼ yaʼ. Laacabe guníʼcabe: «Qué zacanadu pa guidúʼyadu ca cosa nuu lu Guidxilayú riʼ casi ruuyaʼ Dios cani».

Stale binni nanna ca refrán ra rieeteʼ xi rizaaca binni pa guzaabiʼ, peru qué rucueezacani laacabe de quíʼñecabe stiʼ binni. Peru yanna ra maʼ bidúʼyanu ca conseju rudii Biblia riʼ, cadi jma jneza nga guiníʼ íquenu primeru ante quíʼñenu xpueltu binni la?