Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee dxandíʼ biasastí guiráʼ diidxaʼ dxi cabí torre de Babel la?

Ñee dxandíʼ biasastí guiráʼ diidxaʼ dxi cabí torre de Babel la?

«Ngue runi, de raqué bicheeche Jiobá laacabe lu guidubi naca guidxilayú, ne chaa huidugá maʼ qué ñaca guidxi que, nga runi biree lani Babel, purtiʼ raqué nga bichaa Jiobá diidxaʼ riníʼ binni guidxilayú.» (Génesis 11:8, 9)

ÑEE dxandíʼ ni ruzeeteʼ Biblia ca la? Ñee málasi bizulú guníʼ binni gadxé gadxé diidxaʼ la? Nuu binni ruxidxi ora guʼndaʼ ra cuzeeteʼ Biblia modo bizulú primé diidxaʼ ne ra bidale guiráʼ diidxaʼ ni riníʼ binni. Tobi de ca binni ca bicaa ti libru ra zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Cuentu stiʼ torre de Babel nga tobi de ca historia ni gucuá maca para cadi guni cré binni». Ti rabinu, ti xaíque stiʼ religión stiʼ ca judíu, guníʼ «cadi jneza diʼ modo gucaláʼdxicabe nusiénecabe paraa bizulú guiráʼ ca guidxi ni nuu».

Xiñee qué riná stale binni guni cré historia ra rieeteʼ bíʼnicabe torre de Babel yaʼ. Purtiʼ gadxé modo rusiene Biblia modo bizulú ca diidxaʼ ca ne gadxé modo rusiene binni ni. Caadxi binni ni nanna de tema riʼ nacaʼ cadi málasi bizulú guníʼ binni gadxé gadxé diidxaʼ, sínuque zeedacani de «ti diidxaʼ si». Xcaadxi binni runi cré cada tobi de ca diidxaʼ ca bichaacani ra gudiʼdiʼ tiempu ne primeru biʼniʼ binni ridxi ndaaniʼ yanni ne despué biziidicaʼ guiniʼcaʼ jneza casi riníʼ binni yanna. Cani bizéʼtenu ca ne xcaadxi ni cadi jneza riníʼcabe, rucaacani stale binni guiníʼ ique casi riníʼ ique profesor W. T. Fitch, ni bicaa lu libru stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Caʼruʼ diʼ guidxela xiixa ni gusiene chaahuiʼ ni» (The Evolution of Language [Modo ziguchaa ca diidxaʼ ca]).

Xi huadxela ca arqueólogo ne ca binni ni ruundaʼ de tema riʼ yaʼ. Ñee rusihuinni cani maʼ bidxélacabe ca dxandíʼ cani riníʼ binni la? O rusihuínnicani dxandíʼ historia ra rieeteʼ bicuí binni torre de Babel la? Guidúʼyanu primeru xiná Biblia de tema riʼ.

PARAA NE PADXÍ

Biblia na bizulú bidxaa diidxaʼ riníʼ binni «ndaaniʼ guidxi Sinar», ni runibiáʼ binni casi Babilonia, ne de racá nga bizulú bireeche binni lu Guidxilayú (Génesis 11:2). Padxí guca nga yaʼ. Biblia na bireeche binni dxi nabani Péleg, laabe gúlebe 250 iza ante de Abrahán. Ngue runi, raca 4,200 iza nga bidxaa diidxaʼ riníʼ binni (Génesis 10:25, nota; 11:18-26).

Caadxi de ca binni ni ruundaʼ de tema riʼ nacaʼ guiráʼ diidxaʼ riníʼ binni bireecani de «ti diidxaʼ si», nga nga diidxaʼ nácabe guníʼ binni raca biaʼ ti gayuaa mil iza. * Xcaadxi binni na ca diidxaʼ ni riníʼ binni yanna zeedacani de ca diidxaʼ ni guníʼ binni raca biaʼ xhoopaʼ mil iza. Peru ximodo zanda gusiene ca lingüista ca modo bidxaa ca diidxaʼ ca pa maʼ guirutiʼ tu riníʼ cani yanna yaʼ. Revista The Economist na: «Guizáʼ nagana ni, purtiʼ ca biólogo nápacaʼ xiixa, casi dxita ladi binni, para gacané laacaʼ gánnacaʼ xiixa fecha, peru ca lingüista qué gápacaʼ xiixa zacá». Ne laaca cuzeeteni biquiiñeʼ ti lingüista ca matemática para bíʼnibe ti cálculo.

Peru nuu chupa chonna guiʼchiʼ ni jma maʼ xadxí gucuá. Xi ca guiʼchiʼ ca yaʼ. Ñee rusihuínnicani paraa biasastí ca diidxaʼ ca la? Sicaríʼ ruzeeteʼ The New Encyclopædia Britannica: «Ca guiʼchiʼ si ni jma maʼ xadxí gucuá ne ni ñándaca nidúʼyanu nga cani gucuá raca jma de tapa o gaayuʼ mil iza». Paraa bidxela ca arqueólogo ca guiʼchiʼ ca yaʼ. Bidxélacabe cani ra rábicabe Baja Mesopotamia ra guyuu guidxi Sinar. * Cani maʼ bizéʼtenu ca rusihuínnicani biaʼsi nga ni na Biblia.

GADXÉ DIIDXAʼ NE GADXÉ MODO RINÍʼ IQUE BINNI

Lu Biblia rieeteʼ guníʼ Dios sicaríʼ: «Guchaʼnu diidxaʼ ni riníʼcabe racá [Babel] ti cadi guiene tobi ni guiníʼ stobi» (Génesis 11:7, nota). Ngue runi, maʼ qué ñuni ca binni que guidxi Babel ne bireechecabe «lu guidubi naca guidxilayú» (Génesis 11:8, 9). Biblia qué ruzeeteʼ diʼ de ti diidxaʼ si nga biasastí guiráʼ diidxaʼ ni nuu. Ni nani nga málasi bizulú guníʼ binni gadxé gadxé diidxaʼ ne maca nexhechaahuiʼ modo guiníʼcabe cani, ne gadxé gadxé cada diidxaʼ, ne lu guiráʼ ca diidxaʼ ca zanda guiníʼ binni ni runi sentir ne ni riníʼ ique.

Ti tabla de arcilla ra cá caadxi letra (Mesopotamia, chonna mil iza ante de ca dxi stiʼ Jesús)

Yanna, xi zanda guininu de ca diidxaʼ ni riníʼ binni ca dxi riʼ, ni ruluíʼ tobi si laacaʼ yaʼ. Ti científicu ni láʼ Lera Boroditsky bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Ra bizulú ca lingüista biindaʼ chaahuicaʼ guiráʼ diidxaʼ riníʼ binni (biaʼ gadxe mil diidxaʼ, ne chupa chonna si de laacani nga biindaʼ chaahuicabe), bidiicabe cuenta gadxé gadxé guiráʼ diidxaʼ». Nga runi, neca nuu diidxaʼ ne nuu dialectu ruluíʼ tobi si laacaʼ (casi diidxaʼ cantonés ne hakka, ni riníʼcabe ladu gueteʼ de China) la? gadxepeʼ cani de xcaadxi diidxaʼ (casi diidxaʼ catalán ne valenciano, ni riníʼcabe España).

Ca diidxaʼ ca ruchaacani modo riníʼ ique binni ne modo ruuyaʼ ca cosa ni nuu, casi color, modo rugabaʼ ne paneza riaana xiixa lugar. Nuu ti diidxaʼ riníʼcabe sicaríʼ: «Cá ti bidxiguí lu naluʼ, ladu derechu». Peru lu sti diidxaʼ riníʼcabe ni: «Cá ti bidxiguí lu naluʼ, ladu suroccidental». Racá ridúʼyauu nagana para guiénenu modo riníʼ ique ca binni ni riníʼ sti diidxaʼ. Nga runi, maʼ qué ñanda nunduuxeʼ ca binni que torre de Babel.

RIDXI SI CANI LA? O DXANDÍʼ DIIDXAʼ CANI

Ximodo nga primé diidxaʼ guníʼ binni guidxilayú yaʼ. Biblia na gupa xidé bizáʼ Adán, primé hombre guyuu lu Guidxilayú, diidxaʼ nacubi para gunda gudíxhebe lá ca maniʼ ca (Génesis 2:20). Laaca ruzeeteni gudíxhebe ti poema para gusihuínnibe pabiáʼ nadxiibe xheelabe, ne xheelabe gunda bisiene chaahuiʼ ca mandatu stiʼ Dios ne xi zabeenducaʼ pa qué guzuubacabe diidxaʼ (Génesis 2:23; 3:1-3). Nga runi, lu primé diidxaʼ guyuu que gunda byuíʼcabe diidxaʼ ne gunda gudixhe chaahuicabe modo guníʼcabe.

Dxi bichaa Dios diidxaʼ riníʼ binni ndaaniʼ guidxi Babel que maʼ qué ñanda niguixhe chaahuicabe xi gúnicabe, ngue runi maʼ gastiʼ ñanda ñúnicabe. Ne ca diidxaʼ nacubi ni bizulú guníʼcabe que laaca maca nexheʼ chaahuiʼ modo guiníʼcabe cani, cásica primé diidxaʼ guníʼcabe que. Ngue runi, chupa chonna gayuaa iza despué, mápeca biʼniʼ binni xcaadxi guidxi, gúpacaʼ ejércitu sticaʼ ne bíʼnicaʼ negocio ndaaniʼ xcaadxi guidxi (Génesis 13:12; 14:1-11; 37:25). Ñee rábiluʼ ñuni binni cani bizéʼtenu ca pa ñaca qué niquiiñecabe diidxapeʼ ne pa ñaca cadi nexheʼ chaahuiʼ gramática stícani la? Coʼ. Biblia na primé diidxaʼ guníʼ binni ne cani biasastí ndaaniʼ guidxi Babel que cadi ridxi si cani, sínuque diidxapeʼ ni nexheʼ chaahuiʼ cani.

Zacaca riníʼ ca binni ni ruundaʼ ca diidxaʼ ca yanna. Libru The Cambridge Encyclopedia of Language na: «Guiráʼ ca guidxi ni huayuundacabe costumbre sticaʼ, neca guizáʼ maʼ xadxí de nuu cani, hayuuyacabe maca nexheʼ chaahuiʼ ca diidxaʼ riníʼ binni ca lugar ca cásica ni riníʼcabe ndaaniʼ ca guidxi roʼ ra nuu stale cosa». Steven Pinker, ti hombre ni rusiidiʼ de Psicología ra scuela Harvard, bicaa lu libru stiʼ: «Gastiʼ diʼ ti diidxaʼ ni zanda guininu qué huachaa» (El instinto del lenguaje).

ÑEE ZIUU DXÍ GUINÍʼ BINNI TI DIIDXAʼ SI LA?

Maʼ bidúʼyanu ni guníʼcabe de ca guiʼchiʼ ni jma maʼ xadxí gucuá ne paraa bidxélacabe cani, laaca bidúʼyanu de ca diidxaʼ ni ruluíʼ tobi si laacaʼ ne modo nexheʼ chaahuicaʼ. Yanna, xii nga ni jma jneza guiníʼ íquenu yaʼ. Stale binni runi cré dxandíʼ nga historia ni zeeda lu Biblia ra cayeeteʼ bicuí binni torre de Babel.

Biblia na Jiobá peʼ nga bichaa diidxaʼ guníʼ binni dxiqué, purtiʼ bicaalúcabe laabe (Génesis 11:4-7). Peru laabe maʼ bidii stiidxabe zúnibe sicaríʼ: «Zuchaaʼ diidxaʼ riníʼ stale guidxi ne zudieeʼ laacaʼ ti diidxaʼ nayá, para gucaacaʼ ridxi lá Jiobá, para gúnicabe ni nabe tobi si» (Sofonías 3:9). «Diidxaʼ nayá», o cani dxandíʼ zeeda lu Stiidxaʼ Dios, ca nga ni cayacané binni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú chuʼcaʼ tobi si. Nga rusihuinni zacané Jiobá chuʼ binni tobi si ra gudiibe laacaʼ ti diidxaʼ si, cásica guca ante gucuícabe torre de Babel.

^ párrafo 8 Ni riníʼ ca lingüista ca rusihuinni zeeda binni de migu. Pa racaláʼdxiluʼ gannuʼ jma de tema riʼ la? biindaʼ folletu ni láʼ El origen de la vida. Cinco cuestiones dignas de análisis, yaza 27 dede 29, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

^ párrafo 9 Ca arqueólogo ca maʼ huadxélacabe xagueteʼ yú caadxi yuʼduʼ casi pirámide ni napa escalón gaxha de guidxi Sinar. Biblia na ca binni ni bicuí torre de Babel que biquiiñecaʼ ladriú lugar de guié ne biquiiñecabe betún para biquiidicabe cani (Génesis 11:3, 4). Nabé guyuu betún ndaaniʼ guidxi Mesopotamia, peru The New Encyclopædia Britannica na «huaxiéʼ guié guyuu lugar que o qué liica ñuu guié raqué».