Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

NI ZACANÉ BINNILÍDXILUʼ CHUʼ NAYECHEʼ

Ora napa binni ti xiiñiʼ ni gulené ti guendahuará

Ora napa binni ti xiiñiʼ ni gulené ti guendahuará

CARLO: * «Angelo, xiiñidu, napa síndrome de Down. Nabé rusidxaga guendahuará stibe laadu. Pa ñanda si maʼ qué niníʼ íquedu gastiʼ ne nabé riguuni laadu triste. Pa nagana raca para binni gusiniisi ti xiiñiʼ nazaaca, guníʼ ique si lii ora galenebe ti guendahuará. Ne nuu tiru dede rápadu guendanagana lu xquendaxheeladu.»

MIA: «Nabé xadxí ricanedu Angelo dede para gusiʼdidu laa xiixa cosa huiiniʼ, nga runi rúnidu stipa pur cadi guireʼdu gana. Ora maʼ bidxagaʼ la? ridxiicheniáʼ Carlo, xheelaʼ. Dede ridinde diidxadu pur xiixa ni qué risaca.»

Ñee rietenaláʼdxiluʼ dxi gule xiiñiluʼ la? Ñee cadi dxandíʼ pa ñanda si maʼ nicaaluʼ laabe la? Peru maʼ qué riuu binni nayecheʼ ora ganna gulené xiiñiʼ ti guendahuará, casi bizaaca Carlo ne Mia.

Pa gulené xiiñiluʼ xiixa guendahuará la? zándaca huaníʼ íqueluʼ pa zanda gudxiiluluʼ ni. Pa zacá riníʼ íqueluʼ, cadi guizaaláʼdxiluʼ, purtiʼ nuu binni ni gulené xiiñiʼ ti guendahuará huayanda gudxiilucaʼ ni. Guidúʼyanu chonna guendanagana ni ridxaagalú ca binni riʼ ne ximodo zanda gacané ca conseju ni zeeda lu Biblia lii.

PRIMÉ GUENDANAGANA: NI RUNI SENTIRLUʼ ORA GÁBICABE LII NAPA XIIÑILUʼ TI GUENDAHUARÁ.

Stale binni nabé triste riuucaʼ ora gábicabe laacaʼ napa xiiñicaʼ ti guendahuará. Juliana, ti gunaa de Méjicu, rietenalaʼdxiʼ ni biʼniʼ sentir: «Guizáʼ bidxagayaaʼ ora gudxi ca doctor que naa gulené Santiago, xiiñidu, parálisis cerebral. Óraque bineʼ sentir casi ora biluxe guidxilayú para naa». Ne xcaadxi binni huazaaca ni bizaaca Viviana, ti gunaa de Italia, laabe nabe: «Neca nannaʼ xi zazaaca pa gapaʼ xiiñeʼ purtiʼ maʼ huaniiseʼ la? guca xiiñeʼ, ne gulené xiiñeʼ síndrome de Down. Yanna, ora guuyaʼ modo nuube runeʼ sentir naa napaʼ donda».

Pa runi sentirluʼ gastiʼ zanda gúniluʼ o nápaluʼ donda la? qué chiguizaaláʼdxiluʼ purtiʼ zacapeʼ runi sentir binni. Dios qué liica niguixhe ique ñaca huará binni (Génesis 1:27, 28). Cadi bizáʼdibe laanu para guibaninenu ti binni huará, nga runi ora gábicabe laanu huará xiiñinu raca nagana para laanu guiénenu ni. Yanna, cumu huará xiiñiluʼ la? ziuubaʼ ladxidoʼloʼ gúʼyaluʼ modo nuube. Ne zadiʼdiʼ dxi para guiaaluʼ guibanineluʼ laabe.

Xi zanda gúniluʼ pa runi sentirluʼ lii nápaluʼ donda pur gulené xiiñiluʼ ti guendahuará yaʼ. Naquiiñeʼ gánnaluʼ nuu binni maca né xiixa guendahuará lu rini stiʼ ne laaca nuu xcaadxi cosa ni runi huará laanu. Yanna, pa racaláʼdxiluʼ ugaaniluʼ donda xheelaluʼ yaʼ. Cadi gúniluʼ ni. Ni jma jneza gúnitu nga gacanésaatu ne jma gucaa íquetu xii nga ni caquiiñeʼ xiiñitu (Eclesiastés 4:9, 10).

NI ZANDA GÚNILUʼ: Biyubi gánnaluʼ jma de guendahuará ni napa xiiñiluʼ. Sicaríʼ na Biblia: «Riquiiñeʼ guendabiaaniʼ para guibani ti familia galán, ne naquiiñeʼ gánnacabe ximodo chúʼcabe tobi si» (Proverbios 24:3, New Century Version).

Guniʼné gadxé gadxé doctor ne biindaʼ ca guiʼchiʼ ni cusiene de laani, ti gánnaluʼ jma de guendahuará ca. Zeeda gácani casi ora riziidiʼ binni sti diidxaʼ: nagana ni ora ruzulúcabe, peru gapa si dxi maʼ randa riníʼ chaahuicabe ni.

Carlo ne Mia guyecaʼ ra nuu doctor ni maca ruuyaʼ laacaʼ ne ra nuu ti grupu de binni ni biindaʼ de guendahuará napa xiiñicaʼ. Sicaríʼ guníʼcabe: «Nga gucané laadu gánnadu xi guendanagana zadxaagaludu, peru laaca bizíʼdidu xi zanda guni ca binni ni huará de síndrome de Down. Gúnnadu zanda guibani xiiñidu casigá ribani ti binni nazaaca. Guizáʼ gucané nga laadu».

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Bicaa ique gúʼyaluʼ xii nga ni randa runi xiiñiluʼ. Biyubi guni binnilídxiluʼ xcaadxi cosa juntu. Ne ora ganda guni xiiñiluʼ xiixa, laguiechené laabe neca ruluíʼ qué risácapeʼ ni.

GUIROPA GUENDANAGANA: ORA GUNI SENTIRLUʼ MAʼ BIDXÁGALUʼ NE NUULUʼ STÚBILUʼ.

Zándaca guni sentirluʼ nabé ridxágaluʼ pur rápaluʼ xiiñiluʼ. Jenney, ti gunaa de Nueva Zelanda, na: «Gunnasiáʼ napa xiiñeʼ guendahuará ni láʼ espina bífida, biaʼ chupa chonna iza bineʼ sentir guizáʼ ridxagaʼ ora gacalaʼdxeʼ guneʼ xcaadxi dxiiñaʼ de ni maca runeʼ ndaaniʼ yoo ne nisi rudii gana naa guʼnaʼ».

Ti hombre láʼ Ben, napa ti xiiñiʼ ti guendahuará ni rábicabe distrofia muscular ne stobi ni láʼ síndrome de Asperger. Sicaríʼ guniʼbe: «Stale binni qué ziuu dxi guiene xii nga ni cadídidu. Nuu biaje racalaʼdxeʼ güeniáʼ tuuxa diidxaʼ, peru cumu ca xhamiguaʼ nazaaca xiiñicaʼ la? nagana raca para naa gabeʼ laacabe xi runeʼ sentir».

NI ZANDA GÚNILUʼ: Gunabaʼ gacanécabe lii. Ne ora tuuxa guiníʼ pa zacané lii la? bidii lugar gúnicabe ni. Sicaríʼ na Juliana: «Nuu biaje rituíludu guinábadu tuuxa gudii náʼ laadu, peru maʼ bizíʼdidu dxandíʼ caquiiñeʼ gacané xcaadxi binni laadu. Ora racanécabe laadu runi sentirdu cadi nuudu stúbidu». Pa tuuxa xhamíguluʼ o binnilídxiluʼ gabi lii cuiné xiiñiluʼ casi ra nuunetu xcaadxi binni para chuʼtu nayecheʼ ti ratu o lu xiixa guendaridagulisaa la? bidii lugar gacanécabe lii. Sicaríʼ na Biblia: «Ni dxandíʼ xhamígunu la? guiráʼ ora nadxii laanu, ne zeeda gácabe casi ti bíchinu o ti bizánanu ni nuuca para gacané laanu ora nápanu xiixa guendananá» (Proverbios 17:17).

Gupa lii para chuʼluʼ nazaaca. Cásica ti ambulancia caquiiñeʼ cáʼcabe gasolina ni gatigá para ganda chineni binni huará ra hospital la? lii laaca caquiiñeʼ goloʼ, gúniluʼ ejerciciu ne guiziiláʼdxiluʼ galán ti gápaluʼ stipa ne ganda gápaluʼ xiiñiluʼ. Javier, ti hombre ni qué rizá xiiñiʼ, guníʼ sicaríʼ: «Cumu qué randa rizá xiiñeʼ la? naquiiñeʼ gahuaʼ galán, purtiʼ naa nga riniáʼ laabe guiráʼ ladu. Casi ñaca ñee nga ñeebe».

Peru ximodo cueeluʼ tiempu para gápaluʼ lii yaʼ. Nuu tu laa laga cayapa xheelaʼ xiiñiʼ, laa caziilaʼdxiʼ o cayuni xiixa cosa ni caquiiñeʼ guni. Zándaca caquiiñeʼ gusaana binni de guni xiixa cosa ni qué risácapeʼ ti gapa tiempu, peru para nga naquiiñeʼ quixhe chaahuiʼ cani runi. Mayuri, ti gunaa de India, guníʼ sicaríʼ: «Chaahuidugá guiráʼ cosa ca rata chaahuiʼ cani».

Guniʼné tuuxa xhamíguluʼ ni zanda gábiluʼ laa xi cazaacaluʼ. Cadi guiníʼ íqueluʼ purtiʼ cadi cadíʼdicabe ni cadíʼdiluʼ qué zanda guiénecabe lii. Ne laaca zanda guni orarluʼ Jiobá. Peru zándaca guiníʼ íqueluʼ pa dxandíʼ zacané nga lii. Yazmin, ti gunaa ni napa guiropaʼ xiiñiʼ guendahuará ni láʼ fibrosis quística, guníʼ sicaríʼ: «Nuu biaje stale cosa nga ni naguu xaíqueʼ. Nga runi, runeʼ sentir maʼ qué zanda gudxieeluáʼ guendahuará ca. Peru rinabaʼ Jiobá gacané naa, ne óraca runeʼ sentir rapa stipa sti biaje ne zándaruʼ gudxieeluáʼ ni» (Salmo 145:18).

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Biiyaʼ xi roloʼ, pa rúniluʼ ejerciciu ne pabiáʼ rásiluʼ, ne biiyaʼ pa nuu xiixa ni naquiiñeʼ guchaaluʼ.

GUIONNA GUENDANAGANA: JMA RULÁBILUʼ XIIÑILUʼ NI HUARÁ CA QUE XCAADXI BINNILÍDXILUʼ.

Ora napa binni ti xiiñiʼ huará, ronecaʼ xcaadxi xiiñicaʼ ni randa robe ne rinecaʼ laacabe ra randa si riebe ne jma runi tendercaʼ laabe que xcaadxi xiiñicaʼ. Nga runi, zándaca guni sentir xcaadxi xiiñicabe guirutiʼ rulabi laacaʼ. Laaca zándaca pur binni huará ca dede zapa bixhózebe ne jñaabe guendanagana lu xquendaxheelacaʼ. Lionel, ti hombre de Liberia, na: «Nuu biaje ridxiichi xheelaʼ purtiʼ nabe laabe nga jma ruuyabe xiiñidu ne nabe qué rizaaladxeʼ gapaʼ xiiñidu. Guizáʼ runiná ca diidxaʼ ca ladxiduáʼ ne nuu biaje huaxiéʼ galán modo ricabe laabe».

NI ZANDA GÚNILUʼ: Bisihuinni rizaaláʼdxiluʼ cada tobi de ca xiiñiluʼ. Ximodo zanda gúniluʼ ni yaʼ. Galán guninetu laacabe ca cosa ni riuuláʼdxicabe. Sicaríʼ na Jenney rúnicaʼ: «Ti lade rúnidu xiixa para xiiñidu ni huaniisi. Neca chidóʼnedu laabe ra jma riuuláʼdxibe».

Gulee tiempu para chúʼneluʼ ca xiiñiluʼ

Cadi guiaandaʼ lii guni orarneluʼ xheelaluʼ ne güineluʼ laabe diidxaʼ, purtiʼ nga zacané laatu chuʼtu tobi si. Aseem, ti hombre de India ni napa ti xiiñiʼ ni nabé rudii ataque laa, guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Naa ne xheelaʼ naguíxhedu ti ora para güidu diidxaʼ ne guni orardu, ne rúnidu zacá neca guizáʼ maʼ bidxágadu o nuudu triste. Guiráʼ siadóʼ, ante guibani ca xiiñiʼ huiinidu, ridúʼndadu ti versículo stiʼ Biblia». Xcaadxi guendaxheelaʼ ribeecaʼ tiempu para güicaʼ diidxaʼ ante gásicaʼ. Galán güitu diidxaʼ ne guni orartu de guidubi ladxidoʼto, purtiʼ nga zacané laatu chuʼtu tobi si ora guni sentirtu nabé maʼ bidxágatu (Proverbios 15:22). Zacá guníʼ ti guendaxheelaʼ: «Ca dxi jma sicarú huayápadu lu xquendaxheeladu nga ora gudídidu ra jma nagana».

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ: Ora gúʼyaluʼ guni ca xiiñiluʼ xiixa para gacané xiiñiluʼ ni huará ca la? gudxi laacabe jneza ni bíʼnicabe. Gudxi laacabe nadxiiluʼ laacabe ne zaqueca biʼniʼ né xheelaluʼ ne bidii xquíxepeʼ laacabe pur ni gúnicabe.

GUNÍʼ IQUE ZANDA GUDXIILUTU CA GUENDANAGANA STITU

Biblia na maʼ qué zandaa zabee Dios guiráʼ guendahuará ni runiná cani nahuiiniʼ ne zaqueca cani huaniisi (Apocalipsis 21:3, 4). Ora guedandá dxi ca maʼ «guirutiʼ tu cueza racá zaníʼ: “Huaraʼyaʼ”» (Isaías 33:24). *

Laga guedandá dxi ca, guníʼ ique zanda gudxiiluluʼ ca guendanagana gápaluʼ. Sicaríʼ guníʼ Carlo ne Mia: «Qué chiguireeluʼ gana pa rábiluʼ cadi jneza cani cayúniluʼ. Ni jma naquiiñeʼ gúʼyaluʼ nga cani randa runi xiiñiluʼ. Ne zuuyaluʼ stale nga ni zanda gúnibe ».

^ párrafo 3 Bidxaa lácabe.

^ párrafo 29 Para gánnaluʼ jma de ni chiguni Dios la? biindaʼ capítulo 3 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

  • Xi cayuneʼ para chuaaʼ nazaaca, nayecheʼ ne chuaaʼ jma gaxha de Jiobá.

  • Padxí bidieeʼ xquíxepeʼ ca xiiñeʼ pur racanecaʼ laadu.