Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Caadxi conseju galán para cani nacubi bichaganáʼ

Caadxi conseju galán para cani nacubi bichaganáʼ

Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ

Caadxi conseju galán para cani nacubi bichaganáʼ

Hombre ca na: «¡Qué ñuu dxi nuxuiʼluaʼ pa gadxé gadxé modo riníʼ íquedu! Naa jma riuaaʼ gana guneʼ dxiiñaʼ siadóʼ, peru xheelaʼ jma riuu gana guni dxiiñaʼ huaxhinni. Laaca qué rienediáʼ xiñee ti ratu riuube nayecheʼ ne sti ratu maʼ cadxiichibe. Ne pa guneʼ guendaró, ¡nisi maʼ cadindenebe naa! Xiñee ndiʼ nabé ridxiichibe guchaanayaʼ lari ni rucuíʼdxinedu ca bladuʼ ca pue».

Gunaa ca na: «Xheelaʼ huaxiéʼ riníʼ, peru familia stinneʼ cadi zacá diʼ laa, laadu guizáʼ rinidu, jmaruʼ si ora maʼ cadoʼdo gueta. Ne ora gúnibe guendaró, ¡nisi lari ni rucuíʼdxinedu bladu maʼ cuchaanabe! Xi runi xcaadxi guendaxheelaʼ ni deruʼ bichaganáʼ para guienelisaacaʼ pue. ¡Ngahuaʼ runi riníʼ binni primé iza de bichaganáʼ tuuxa nga ni jma nagana!».

PA NACUBI bichaganaluʼ la? zándaca maʼ huayápaluʼ xiixa guendanagana casi ni bizéʼtenu ca. Zándaca yanna maʼ ruuyaluʼ caadxi cosa ni qué riuuláʼdxiluʼ de xheelaluʼ, ni qué ñuuyaluʼ dxiqué. Yanna, xi zanda gúniluʼ para cadi guchiá ca guendanagana ca xquendaxheelaluʼ yaʼ (1 Corintios 7:28).

Primé la? cadi guiníʼ íquetu purtiʼ si maʼ bichaganatu maʼ nánnatu ximodo nga ribani ti guendaxheelaʼ. Zándaca ante guichaganatu, biziiditu guidxaagatu xcaadxi binni, ne dxi canazatu de novio, bisihuínnitu xcaadxi guenda sicarú ni bicaa laatu gannaxhiitu jma. Peru lu xquendaxheelatu ziuu xcaadxi guendanagana ni zucaa laatu gápatu xcaadxi guenda ni zacané laatu gudxiilutu cani. Peru ziuu ora cadi jneza zúnitu xiixa cosa, cásica rizaaca ti binni ora deruʼ caziidiʼ xiixa dxiiñaʼ. Neca zacá, cadi guiníʼ íquetu qué zanda gápatu ca guenda ni caquiiñeʼ para chuʼ xquendaxheelatu galán.

Para ganda guiziidiʼ binni guni xiixa dxiiñaʼ jneza la? ni jma galán guni nga cheʼ ra nuu tuuxa ni nanna de laani ne chinanda ca conseju gudiibe laa. Yanna tuu nga jma nanna de guendaxheelaʼ yaʼ. Laabe nga Jiobá Dios. Ne cadi guiaandaʼ laanu ti cosa, riuuláʼdxinu guichagananu purtiʼ zacá nga bizáʼ Dios laanu (Génesis 2:22-24). Yanna guidúʼyanu caadxi conseju ni zeeda lu Stiidxabe, Biblia, ni zanda gacané cani nacubi bichaganáʼ. Laacani zacanécani cani maʼ bichaganáʼ para guni chaahuicaʼ ca guendanagana sticaʼ ne gápacaʼ ca guenda ni caquiiñeʼ para guindaa xquendaxheelacaʼ stale iza.

1. GUNABADIIDXAʼ XHEELALUʼ PRIMERU

Xiñee rácani nagana. Nuu tiru riníʼ tobi de cani maʼ bichaganáʼ ziné xheelaʼ paxaraa, peru stale biaje qué ganna diʼ pa zanda chiné xheelaʼ laa. Nga nga ni bizaaca Keiji, a ti hombre de Japón. Laabe guniʼbe: «Ora guni invitárcabe naa para chuudu xiixa lugar la? stale biaje rinieeʼ ziniaaʼ xheelaʼ sin guinabadiidxaʼ laa. Cumu qué rinabadiidxaʼ laabe la? cadi guiráʼ diʼ biaje randa rinebe naa ca lugar que». Sti hombre de Australia ni láʼ Allen, laaca qué riná gabi xheelaʼ xi cá ique guni purtiʼ zaqué nga biiyabe runi familia stibe. Laabe guniʼbe: «Bisiidicabe naa cadi hombre diʼ nga tuuxa ni rabi xheelaʼ xi chiguni.» Zacagá nga bizaaca Dianne, ti gunaa ni nabeza Gran Bretaña. Laabe guniʼbe: «Ma biaaʼ guinabaʼ conseju ca binnilidxeʼ ora quixhe iqueʼ guneʼ xiixa, ngue runi, dxi nacubi bichaganayaʼ la? maʼ zinabaʼ conseju laacabe lugar ne ninabaʼ ni xheelaʼ.»

Xi zanda gúnitu. Laguietenalaʼdxiʼ ximodo ruuyaʼ Dios ca guendaxheelaʼ ca, ruuyabe laacaʼ casi ora ñácacaʼ «tobi si» (Mateo 19:3-6). Para laabe la? jma risaca nga chuʼ binni galán né xheelaʼ. Ne ni zacané ca guendaxheelaʼ ca para guibánicaʼ galán nga: güicaʼ diidxaʼ.

Jiobá peʼ rudii laanu ti ejemplu galán de laani. Lu Génesis 18:17-33 cuzeeteʼ dxi guniʼné Dios tobi de ca xpinni ni láʼ Abrahán. Lu relatu riʼ rizíʼdinu chonna modo bisihuinni Jiobá runi respetar laabe: 1) bisiene laabe xi cá ique guni; 2) bicaadiaga laabe, ne 3) bisihuinni zanda guchaa modo maca gudixhe ique gaca xiixa cosa para guni ni canábabe. Ñee zanda gúnitu casi biʼniʼ Jiobá ora quixe íquetu gúnitu xiixa la?

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Laguni cani zeeda raríʼ cada biaje gacaláʼdxitu gúnitu xiixa ni nánnatu zándaca qué ziuulaʼdxiʼ xheelatu. 1) Bisiene xheelaluʼ ximodo rábiluʼ jma galán gaca ti cosa, peru cadi gábiluʼ ni laabe casi ora maca gudíxheluʼ ximodo nga naquiiñeʼ gaca ni. 2) Gunabadiidxaʼ laabe ximodo ruuyabe ni cá íqueluʼ gúniluʼ ne cadi guiaandaʼ lii laaca zanda guiníʼ íquebe gadxé modo de laani. 3) Bisihuinni riéneluʼ xheelaluʼ ora guʼnuʼ xiixa ni canábabe lii pa ruuyaluʼ zanda guʼnuʼ ni (Filipenses 4:5).

2. LAGUYUBI XIMODO GUINIʼTU

Xiñee rácani nagana. Stale binni nabé nachonga modo riníʼ ne para laa jneza ni purtiʼ zacá bisiniisicabe laa o pur ca costumbre nápacabe neza ra nabeza. Sicaríʼ guníʼ Liam, ti hombre de Europa: «Xquidxeʼ la? qué rutale diʼ binni diidxaʼ para guiníʼ. Ngue runi gupa xidé biziideʼ gapa jma cuidadu ora guinieniáʼ xheelaʼ ti cadi guchiicheʼ laa».

Xi zanda gúnitu. Cadi guiníʼ íqueluʼ guiráʼ binni nga riuulaʼdxiʼ guiniʼnécabe laa modo maca biaaluʼ guiniʼluʼ (Filipenses 2:3, 4). Apóstol Pablu bidii conseju riʼ ti misioneru ne laaca zanda gacaneni cani nacubi bichaganáʼ: «Biʼni casi naquiiñe guni cani cayuni xhiiña Señor: cadi uyubu diidxaʼ, sínuque guca nachaʼhui ne irá binni». Diidxaʼ nachaʼhuiʼ ca laaca riniʼni: chuʼ binni cuidadu ora guiníʼ (2 Timoteo 2:24). Nga runi, cani nacubi bichaganáʼ naquiiñeʼ gápacaʼ cuidadu ora guiniʼcaʼ, ti ganda guni chaahuicaʼ xiixa guendanagana ni cayuniná laacaʼ ne para cadi guchiichicaʼ sti binni pur ni guiniʼcaʼ pa gueeda gapanecaʼ laabe xiixa guendanagana.

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Pa guni xheelaluʼ xiixa ni guchiichi lii la? guníʼ ique ximodo ñábiluʼ ni laabe, pa ñácabe tuuxa ni nabé xhamíguluʼ o ti jefe stiluʼ. Ñácaluʼ naduxhuʼ ne nidindeneluʼ laabe la? Galán pa cada tobi de laatu gucaa lu ti guiʼchiʼ xiñee jma naquiiñeʼ guiniʼné xheelaʼ né respetu que ora niniʼné ti xhamigu o ti jefe stiʼ (Colosenses 4:6).

3. BIZIIDIʼ GUIBÁNINELUʼ XHEELALUʼ

Xiñee rácani nagana. Primé la? purtiʼ zándaca qué ganna hombre nacubi bichaganáʼ ca ximodo gaca xaíque familia stiʼ, ne sin gudii cuenta zándaca guchiichi xheelaʼ. Ne stobi la? zándaca cadi biaa gunaa ca guyubi modo gabi laabe gúnibe xiixa. Ti hombre de Italia láʼ Antonio, cusiene xi guendanagana gupa, laa guníʼ: «Bixhozeʼ la? huaxiéʼ biaje gunabadiidxabe jñaaʼ pa zanda gúnibe xiixa, ngue runi, dxi maʼ gupaʼ familia stinneʼ, ni rabeʼ que nga laani ne guirutiʼ qué rabeʼ pa zaa guneʼ xiixa». Yanna guzéʼtenu de ti gunaa de Canadá láʼ Debbie, laa gadxé guendanagana gupa, sicaríʼ guniʼbe: «Qué rinábadiaʼ xheelaʼ quixhe chaahuiʼ ca cosa stiʼ, sínuque runeʼ mandar laa guni cani. Ne cumu ruuyabe zaqué naa la? laabe laaca qué rinabe guiabayube».

Xi zanda guni hombre ca. Biblia na naquiiñeʼ guzuubaʼ gunaa stiidxaʼ xheelaʼ, peru nuu hombre gadxé modo riene ca diidxaʼ ca. Laacaʼ riníʼ íquecaʼ naquiiñeʼ guzuubaʼ xheelacaʼ stiidxacaʼ cásica ruzuubaʼ xiiñiʼ binni stiidxaʼ bixhoze (Colosenses 3:20; 1 Pedro 3:1). Peru cadi zacá diʼ nga laani. Biblia na: «Zadxaaga [hombre] xheela ne zaca ca tobi si», peru qué riníʼ diʼ Biblia gaca bixhoze binni tobi si né ca xiiñiʼ (Mateo 19:5). Jiobá peʼ guníʼ zeeda gaca gunaa xcompañera xheelaʼ (Génesis 2:18). Peru qué riniʼni zeeda gaca xiiñiʼ binni xcompañeru bixhoze o jñaa. Nga runi, ti hombre ni guiniʼné xheelaʼ casi ora ñácabe ti xiiñiʼ la? cadi cayuni diʼ ni maʼ gudixhe Dios.

Biblia cayabi ca hombre ca gannaxhiicaʼ xheelacaʼ cásica gunnaxhii Jesús ca xpinni. Ximodo zanda guni xaíque stiʼ ti familia casi biʼniʼ Cristu yaʼ. Xi zanda gúnibe para cadi gaca nagana para xheelabe guni ca dxiiñaʼ stiʼ yaʼ. Primé la? cadi cuézabe cásipeʼ zeʼ gunaa ca zuuyaʼ laabe casi xaíque stiʼ ne cadi guiníʼ íquebe qué zuchee xheelabe ora guinábabe laa guni xiixa. Ne guiropa la? naquiiñeʼ gannaxhiibe ne gápabe xheelabe —dede né ora gápacabe guendanagana— cásica rúnibe né xcuérpube (Efesios 5:25-29).

Xi zanda guni gunaa ca. Naquiiñeʼ gánnabe maʼ gulí Dios hombre para gaca xaíque ndaaniʼ ti familia (1 Corintios 11:3). Nga runi, gunaa ni guni respetar xheelaʼ casi xaíque stiʼ la? laaca cayuni respetar Dios. Peru pa qué gúʼyabe xheelabe casi xaíque stibe la? zusihuínnibe cucaanabe laa casi xaíque stibe ne laaca cucaanabe Dios ne ca ley stiʼ (Colosenses 3:18).

Yanna, xi naquiiñeʼ guni gunaa ca ora gápacabe xiixa guendanagana yaʼ. Lugar de guiniʼbe napa xheelabe donda la? jma galán guicá íquebe gaca chaahuiʼ guendanagana stícabe. Guidúʼyanu xi biʼniʼ reina Ester ora gucalaʼdxiʼ ñuni chaahuiʼ xheelaʼ —rey Asuero— ti cosa ni cadi cayaca jneza. Lugar de ñábibe xheelabe laa napa donda pur ni cayaca que la? biyúbibe modo gábibe ni laa. Bicaadiaga rey que laabe ne despué biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana que (Ester 7:1-4; 8:3-8). Yanna, xi naquiiñeʼ guni gunaa ca para gannaxhii xheelaʼ laa jma yaʼ. Primé la? naquiiñeʼ gápabe paciencia xheelabe laga caziidiʼ gacaʼ xaíque stiʼ familia, ne guiropa la? naquiiñeʼ guni respetarbe xheelabe, dede né ora guchee (Efesios 5:33).

XIÑEE QUÉ GÚNITU NDIʼ. Lugar de gúʼyaluʼ xi guirá naquiiñeʼ guni xheelaluʼ la? jma galán gúʼyaluʼ paraa naquiiñeʼ guchaa cada tobi de laatu. Hombre ni maʼ bichaganáʼ: cada biaje gudiiluʼ cuenta huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ xheelaluʼ modo cayuni mandarluʼ ca binnilídxiluʼ la? gunabadiidxaʼ laabe ximodo jma galán gúniluʼ ni. Gunaa ni maʼ bichaganáʼ: ora guiníʼ xheelaluʼ qué runi respetarluʼ laa la? gunabadiidxaʼ laabe xi zanda guʼnuʼ para gusihuínniluʼ runi respetarluʼ laabe. Galán gúnitu pa cada tobi de laatu gucaa xi canabaʼ xheelaʼ laa guni ne quixhe ique gúnini.

Cadi cuézaluʼ guni xheelaluʼ jma de ni qué zanda

Para guibani binni galán lu xquendaxheelaʼ la? napa xidé guiziidiʼ xi guiráʼ naquiiñeʼ guni. Zeeda gácani casi ora caziidiʼ tuuxa gusá bicicleta. Ora nacubi caziidiʼ binni la? stale biaje riaba. Ngaca nga ni rizaaca né ca binni ni nacubi bichaganáʼ, stale biaje zucheecaʼ ora gúnicaʼ xiixa.

Laguni stipa pur chuʼtu nayecheʼ guiráʼ ora. Laguiziidiʼ guxíditu ora gucheetu, peru pa guizaaca xiixa ni uguu xizaa xheelatu la? laguyubi ximodo gaca chaahuiʼ ni. Guiráʼ biaje ganda la? laguyubi modo gusiéchetu xheelatu lu primé iza de bichaganatu (Deuteronomio 24:5). Peru ni jma galán gúnitu nga gudiitu lugar gabi Stiidxaʼ Dios laatu xi naquiiñeʼ gúnitu. Zuuyatu ximodo zaca xquendaxheelatu jma naguidxi ra tiidiʼ iza.

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

Ñee primeca xheelaʼ nga rabeʼ xiixa ni cá ique guneʼ la?

Xi maʼ bineʼ pur xheelaʼ yannadxí para gusihuinneʼ nadxieeʼ laa ne runeʼ respetar laa

[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 11,12]

Bilá Biblia xquendaxheelacabe

Toru ne Akiko nga ti guendaxheelaʼ de Japón. Laacabe guizáʼ nadxiicabe dxi bichaganácabe, peru gudiʼdiʼ si xhono beeu maʼ caníʼ íquecabe gaca divorciárcabe. Xi bicaa laacabe gúnicabe ni yaʼ.

Toru: «Dxiqué rabeʼ ngueca modo riníʼ íquedu, peru bichaganásidu bidieeʼ cuenta maʼ gadxé laadu. Ora chigúʼyadu televisión la? naa riuuladxeʼ guuyaʼ ra ridiʼdiʼ binni ni caguite xiixa, peru xheelaʼ riuulaʼdxiʼ guʼyaʼ película. Naa riuuladxeʼ chizayaʼ, peru laabe riuuláʼdxibe guiaanabe yoo».

Akiko: «Toru runi guiráʼ ni rinabaʼ familia stiʼ laa ne qué rabi naa gastiʼ. Ti biaje cadxiicheʼ gunabadiidxaʼ laabe pa jma risaca jñaabe que naa. Laaca ridxiicheʼ ora gusiguiibe naa purtiʼ qué nabe gannaʼ xiixa. Gudxeʼ laabe gusaana de gusiguiibe, ne pa qué gúnibe ni la? zacaʼ divorciar de laabe».

Toru: «Qué guidxelaʼ xi guneʼ, ngue runi gunabadiidxaʼ jefe stinneʼ. Laabe gúdxibe naa: “Gudxi xheeluʼ igani, ne pa guiniʼbe xiixa la? gucheza ruaabe”. Ti biaje cadindediidxadu, gudapaʼ tobi xadiágabe ne bitiixheʼ ti mexaʼ. Pur ni guca que, yendeza Akiko ndaaniʼ ti hotel ni nuu Tokio. Yecaaʼ laabe ne guníʼ stiidxadu gaca divorciardu. Birá si gueelaʼ sti dxi que, ora ziaaʼ ra oficina, bizulú bitópabe ca cosa stibe».

Akiko: «Órapeʼ maʼ chiguireeniaʼ ca maleta stinneʼ bixhídxicabe timbre. Ora bixheleʼ puertaʼ que biiyaʼ zuhuaa ti gunaa testigu stiʼ Jiobá raqué, ne gudxeʼ laabe guiuube».

Toru: «Yendáyasiaʼ ra oficina que la? casi ora maʼ qué gápadiaʼ gana gaca divorciar, ngue runi nagueendaca bibiguetaʼ ralidxeʼ. Raqué nuu Akiko caniʼné ti gunaa, ne gunaa que gudxi naa: “Ni caquiiñetu nga gúnitu xiixa cosa juntu. Rápatu gana gúʼndatu Biblia la?”. Oraqueca bicabeʼ laabe: “Zuneʼ intiisi cosa para guilá xquendaxheeladu”».

Akiko: «Señora riʼ biyubi tu gusiidiʼ laadu de Biblia. Ora bíʼndadu xi caníʼ Biblia de guendaxheelaʼ, gucané ni laadu para bichaʼdu modo riníʼ íquedu. Génesis 2:24 na: “Zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne naquiiñeʼ guicanú xheelaʼ, ne gueeda gácacabe ti beela si”».

Toru: «Oraqueca bieneʼ xi naquiiñeʼ guneʼ. Gunieniáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ, ne gudxe laacaʼ maʼ qué ziuuruʼ dxi guneʼ xiixa sin gabeʼ xheelaʼ. Laaca bisaanaʼ de gueʼ xhaataʼ nisa dxuʼniʼ. Ne ora biziideʼ nanalaʼdxiʼ Dios gusiguii binni, bineʼ stipa pur guchaaʼ».

Akiko: «Naa laaca bineʼ stipa pur guchaaʼ. Dxiqué riuuladxeʼ gaca guiráʼ ni rabeʼ. Peru ora biiyaʼ cayuni Toru stipa pur chinanda ca conseju zeeda lu Biblia la? gudixheʼ iqueʼ gacaniáʼ laabe (Efesios 5:22-24). Yanna maʼ nápadu veintiocho iza de bichaganadu ne nuudu nayecheʼ. Dxi maʼ binibiáʼ chaahuidu jma ne ra yenándadu ca conseju galán ni zeeda lu Biblia la? gunda biʼniʼ chaahuidu ca guendanagana ni gúpadu».