Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Rusia

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Rusia

NABÉ galán ni bizaaca ca testigu stiʼ Jiobá lu iza 1991 ndaaniʼ guidxi Rusia: iza riʼ nga binibiáʼ gobiernu laacabe casi religión, despué de stale iza de qué niná nucheechecabe diidxaʼ. Lu iza que guyuu menu de 16,000 ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi que. ¡Guirutiʼ niníʼ ique pa ñácacabe 170,000! Lade grupu naroʼbaʼ riʼ nuu stale hermanu ni beeda de sti guidxi ni cayacané para guireeche diidxaʼ (Mateo 9:37, 38). Gunibiaʼnu chupa chonna de laacabe.

CA HOMBRE NI RACANÉ CHUʼ CA CONGREGACIÓN NAGUIDXI

Matthew, de Gran Bretaña, napa 28 iza dxi maʼ bidii gobiernu lugar guireeche diidxaʼ raqué. Iza que guyebe ti guendaridagulisaa roʼ ra bieeteʼ caquiiñeʼ tu chigacané guireeche diidxaʼ nagueendaca Europa del Este. Ni cudii libana que bizeeteʼ de ti congregación ni nuu San Petersburgo ne nabe cani rucheeche diidxaʼ ruundanecaʼ gayuaa de binni Biblia, peru ti siervu ministerial si nuu raqué. Matthew guníʼ: «Qué nusaana de niníʼ iqueʼ lu ni binadiagaʼ que. Ngue runi gudxeʼ Jiobá racalaʼdxeʼ chindezaʼ Rusia». Guluu chaahuibe ti ndaa bueltu, bitoobe casi guiráʼ ni nápabe ne lu iza 1992 bitópabe ca stibe ne zebe. Ximodo guyeni laabe raqué yaʼ.

Matthew

Matthew guníʼ: «Nagana guca para naa guinieeʼ stiidxacabe. Qué randa rinieniáʼ binni de Biblia». Sti guendanagana ni gúpabe nga guidxélabe ra cuézabe, laabe guniʼbe: «Maʼ qué rietenalaʼdxeʼ panda biaje bidxaa lu ti dxi si». Peru neca nagana gúcani para laabe primé que, Matthew guníʼ: «Ra guyaa Rusia nga ni jma galán bineʼ lu xquendanabaneʼ». Xiñee yaʼ. «Raríʼ maʼ biziideʼ gapaʼ jma confianza Jiobá; huayuuyaʼ ximodo huayacanebe naa stale biaje.» Despué beeda gácabe binnigola ra ridagulisaabe ne precursor especial, yanna maʼ rúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu gaxha de San Petersburgo.

Lu iza 1999, Hiroo, de 25 iza, guca graduar lu Scuela ra Riziidicabe Gúnicabe Xhiiñaʼ Dios ndaaniʼ guidxi Japón. Tobi de ca instructor stibe guluu gana laabe para chigacanebe guireeche diidxaʼ sti guidxi, ne cumu binadiágabe caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Rusia la? gudixhe íquebe guiziidibe ruso. Peru bíʼnibe sti cosa. Laabe guniʼbe: «Yendezaʼ Rusia xhoopaʼ beeu. Cumu nabé nananda raqué la? guyaa lu beeu noviembre para guuyaʼ pa zanda guneʼ huantar nanda que». Gudiʼdiʼ si nanda que bibiguétabe Japón, guluu chaahuibe xpuéltube ne guyebe Rusia peru maʼ para guiaanabe.

Hiroo ne Svetlana

Maʼ gudiʼdiʼ doce iza. Maʼ gucané Hiroo chupa chonna congregación, nuu de laacani napa jma de ti gayuaa ni rucheeche diidxaʼ ne ninruʼ sti binnigola. Ndaaniʼ tobi de ca congregación que rutiidibe casi guiráʼ libana stiʼ Guendaridagulisaa stiʼ Dxiiñaʼ Stinu ne laaca rutiidibe Scuela stiʼ cani Rucheeche diidxaʼ, Guendaridagulisaa ra riuundaʼ Torre stiʼ ni rapa ne gaayuʼ Guendaridagulisaa ra riuundaʼ libru. Ne laaca bíʼnibe stale visita de pastoreu. Laabe guniʼbe: «Nabé nayecheʼ riuaaʼ ora gacaniáʼ ca hermanu iguidxi fe sticaʼ». Ximodo gucané ni bizaacabe que laabe yaʼ. Hiroo guníʼ: «Ante chaaʼ Rusia maʼ nacaʼ binnigola ne precursor. Peru dede dxi nuaaʼ ndaaniʼ guidxi riʼ runeʼ sentir jma xhamiguaʼ Jiobá. Maʼ biziideʼ gapaʼ confianza Jiobá de guidubi ladxiduáʼ». Lu iza 2005 bichaganabe Svetlana ne yanna maʼ guirópacabe nácacabe precursor.

Mijailo ne Olga né Marina ne Matthew

Matthew de 34 iza, ne Michael, de 28 iza, bíʼchicaʼ ne de Canadá laacaʼ, guyecaʼ Rusia. Nabé bidxagayaacaʼ ora yendacaʼ ne biiyacaʼ rié stale binni reunión ne huaxiéʼ hermanu para gusiidiʼ laacaʼ de Biblia. Matthew guníʼ: «Guyé 200 binni congregación ra guyaaʼ que, peru guiráʼ ca reunión que rutiidiʼ ti binnigola ni maʼ nagola cani ne ti siervu ministerial nahuiiniʼ». Oraqueca gucaláʼdxibe chigácanebe ca hermanu de raqué ne lu iza 2002 yendézabe Rusia.

Tapa iza despué, Michael biʼniʼ cásica biʼniʼ biʼchiʼ ne bidii cuenta caquiiñeruʼ tu chigacané raqué. Cumu nácabe siervu ministerial la? yenebe cuenta stiʼ congregación que, bidiibe libru ne revista ca hermanu que ne biiyabe xi territorio guireeche diidxaʼ. Peru laaca gúdxicabe laabe gutiidibe libana, gúnibe ca dxiiñaʼ ni runi ti secretariu stiʼ ti congregación ne gacanebe para gata chaahuiʼ ca guendaridagulisaa roʼ ne ra cabí Yoo stiʼ Reinu. Dede nagasi caquiiñeʼ chuʼ tu chigacané. Yanna maʼ naca Michael binnigola ne guizáʼ nuu xhiiñaʼ, laa guníʼ: «Nabé ridxá tipa ladxiduáʼ gacaniáʼ ca hermanu ne ndiʼ nga ni jma galán ni huayuneʼ lu xquendanabaneʼ».

Bichaganáʼ Matthew Marina, ne Michael bichaganáʼ Olga. Guidápacabe nuurúcabe raqué cayacanécabe ca congregación que, cásica cayuni stale hermanu.

CA GUNAA NI RACANÉ GUIREECHE DIIDXAʼ

Tetyana

Lu iza 1994, dxi napa Tetyana 16 iza, yendá xhoopaʼ precursor especial de Eslovaquia, Polonia ne de República Checa, congregación stibe ndaaniʼ guidxi Ucrania. Sicaríʼ guníʼ Tetyana de ca precursor que: «Nabé rúnicabe xhiiñaʼ Jiobá ne nachaahuicabe, ora tiica si zanda guiníʼneluʼ laacabe ne nabé nánnacabe de Biblia». Ora biiyabe pabiáʼ riguu ndaayaʼ Jiobá stipa stiʼ ca precursor que, guníʼ íquebe: «Racalaʼdxeʼ gacaʼ casi laacabe».

Baʼdudxaapaʼ riʼ biquiiñebe ca vacación stibe para yenebe xcaadxi hermanu ca lugar zitu stiʼ Ucrania ne Bielorrusia ra qué lica huareeche diidxaʼ. Nabé guyuuláʼdxibe ca viaje que ngue runi gudixhe íquebe chebe Rusia. Primé guyebe ti tiempu huiiniʼ si ne raqué guyuube né ti hermana ni laaca beeda de sti guidxi ne biyúbibe ti dxiiñaʼ para gápabe ni iquiiñebe. Ne lu iza 2000, maʼ yendézapebe raqué. Ñee nagana guca ngue para laabe la?

Tetyana guníʼ: «Cumu qué rugaanda xpueltuaʼ para quixeʼ ti cuartu la? gupa xidé guleza ndaaniʼ ti cuartu huiiniʼ ra lidxi tuuxa. Guca nagana para naa cuezaʼ ra lidxi sti binni. Guyuu ora gucalaʼdxeʼ nibiguetaʼ xquidxeʼ, peru stale biaje gucané Jiobá naa guuyaʼ ca cosa galán ni ribeenduáʼ pur nuaaʼ raqué». Yanna maʼ naca Tetyana misionera ndaaniʼ guidxi Rusia. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ iza ni maʼ gudideʼ zitu de xquidxeʼ huayacanécani naa guuyaʼ stale cosa ni qué ziuu dxi guiaandaʼ naa ne gapaʼ stale xhamiguaʼ. Peru jma huayacanécani naa iguidxi fe stinneʼ».

Masako

Masako, ti hermana de 50 iza de Japón. Nabé guyuuláʼdxibe ñácabe misionera, peru guníʼ íquebe qué ziuu dxi ugaandabe ni purtiʼ huarabe. Peru dxi guyuube xcaadxi galán la? gudixhe íquebe chebe Rusia para gacanebe guireeche diidxaʼ. Neca guca nagana para laabe guidxélabe ti lugar ra cuézabe ne gápabe ti dxiiñaʼ, biyúbibe ximodo gusiidibe japonés ne gusiabe ra lidxi binni ti gápabe ni guibaninebe. Xi huayacané laabe para gápabe stipa ti cadi gusaana de gucheechebe diidxaʼ yaʼ.

Despué de catorce iza de guyuu Masako Rusia zanda guiníʼ de guidubi ladxidóʼ: «Jma nayecheʼ riuaaʼ ora rucheecheʼ diidxaʼ que ca guendanagana ni gupaʼ. Nabé galán nga cueza binni ti lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ». Ne laaca guniʼbe: «Lu guiráʼ ca iza ca maʼ bidii Jiobá naa guiráʼ ni caquiiñeʼ: guendaró, lari, ti yoo... Para naa zeeda gaca ndiʼ casi ti milagru». Cadi gucané si Masako ca congregación ni nuu Rusia, sínuque laaca bicheechebe diidxaʼ Kirguistán ne laaca huayuube lu grupu ra riníʼcabe inglés, chinu ne uigur. Yanna riʼ nácabe precursora ndaaniʼ guidxi San Petersburgo.

CA FAMILIA NACHAʼHUIʼ NE NAYECHEʼ

Inga ne Mijailo

Stale familia huayecaʼ sti guidxi purtiʼ gástipeʼ bueltu xquídxicaʼ, ne xcaadxi rúnicaʼ ni para chigúnicaʼ ni na Jiobá, casi biʼniʼ Abrahán ne Sara dxiqué (Génesis 12:1-9). Nga nga ni bizaaca Mijailo ne Inga, ti guendaxheelaʼ de Ucrania ni yendeza Rusia lu iza 2003. Raqué qué nindaa bidxélacabe binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios.

Mijailo guníʼ: «Ti dxi guyuudu ti lugar ra guirutiʼ huacheeche diidxaʼ. Ti binnigola huiiniʼ bixheleʼ puertaʼ ne gunabadiidxaʼ: “Ñee predicador laatu la?”. Gúdxidu laabe ya, ne laabe gúdxibe laadu: “Nannaʼ ziuu dxi zeedatu. Purtiʼ naquiiñeʼ gaca ca diidxaʼ guníʼ Jesús”. Óraque biindanebe laadu Mateo 24:14. Raqué bidxéladu ti grupu de 10 gunaa bautista ni racaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Dios. Nápacabe libru Vivir para siempre ne guiráʼ sábadu ne domingu riquiiñecaʼ ni para gúʼndacaʼ Biblia. Bindaadu ra nuucabe stale hora purtiʼ cacábidu ca guendarinabadiidxaʼ stícabe ne bíʼndanedu laacabe diidxaʼ riuundaʼ; dede gudóʼxhinedu laacabe. Ndiʼ nga tobi de ca cosa jma galán ni bizaacaʼ». Inga ne Mijailo nanna dxíchica ra guyecaʼ Rusia jma gaxha guluuni laacaʼ de Jiobá, jma rannaxhiicaʼ binni ne nánnacaʼ jneza ngue ni bíʼnicaʼ. Yanna maʼ naca Mijailo superintendente de circuito,laa ne xheelaʼ rigánnacaʼ ca neza binni ridagulisaa.

Oksana, Aleksy ne Yury

Lu iza 2007, Yury ne Oksana, ti guendaxheelaʼ nahuiiniʼ de Ucrania, laacabe ne ti xiiñicabe de 13 iza láʼ Aleksy, guyécabe Betel stiʼ Rusia. Raqué biiyacabe ti mapa stiʼ guidxi que ne rihuinni stale lugar ra qué huareeche diidxaʼ. Oksana guníʼ: «Ora biiyadu mapa que, biénedu pabiáʼ caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ lugar que. Ngue gucané laadu quixhe íquedu chindézadu raqué». Xiruʼ gucané laacabe yaʼ. Yury guníʼ: «Laaca bidúʼndadu ca tema “¿Puede usted servir en el extranjero?” ne xcaadxi tema ni caníʼ de laani. * Guyuudu lugar ra gudxi Betel laadu, biyúbidu dxiiñaʼ ne ti yoo ra cuézadu». Lu iza 2008 guyécabe Rusia.

Primé que guca nagana para laacabe guidxélacabe dxiiñaʼ. Ne stale biaje gupa xidé bidxaacabe de yoo. Yury guníʼ: «Runi orardu Jiobá gatigá para cadi guireʼdu gana ne qué nusaana de nucheechedu diidxaʼ. Gúpadu confianza zacanebe laadu, ne qué nusaanabe laadu. Maʼ bidiʼdu cuenta racané Jiobá ca xpinni ni riguixhe Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabani. Pur rucheechedu diidxaʼ nuudu tobi si» (Mateo 6:22, 33). Ximodo gucané ni bibani binnilidxi Aleksy laa yaʼ. Jñaabe guníʼ: «Guizáʼ gucané ni laabe. Guyuunísabe dxi nápabe gaʼ iza ne yanna cada gápabe vacación rácabe precursor auxiliar, purtiʼ rudiibe cuenta pabiáʼ caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ lugar riʼ. Guizáʼ nayecheʼ riuʼdu ora ridúʼyadu laabe rucheechebe diidxaʼ né stale gana». Yanna, Yury ne Oksana maʼ nápacaʼ biaʼ 35 iza ne nácacaʼ precursor especial.

«DE TI COSA SI RACAʼ ARREPENTIR»

Ni guníʼ ca hermanu riʼ rusihuinni ni naquiiñeʼ gapa tuuxa confianza Jiobá ora chigucheeche diidxaʼ sti guidxi. Cani maʼ guyé sti guidxi para gucheechecaʼ diidxaʼ huadxagalucaʼ guendanagana, peru laaca guizáʼ nayecheʼ riuucaʼ ora rucheechecaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu ra nuu binni ni nayá ladxidóʼ. Ñee ñanda ñeluʼ sti lugar ra caquiiñeʼ tu gusiidiʼ de Biblia la? Pa gúniluʼ ni zuni sentirluʼ cásica biʼniʼ sentir Yury, purtiʼ laa guníʼ ca diidxaʼ riʼ pur ni gudixhe ique guni: «De ti cosa si racaʼ arrepentir: xiñee qué ñuneʼ ni dede ante».

^ párrafo 20 Biiyaʼ La Atalaya 15 stiʼ octubre 1999, yaza 23 dede 27.