Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Micronesia

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Micronesia

KATHERINE, ti gunaa de Estados Unidos, guyuunisa dxi napa 16 iza. Bicheechebe diidxaʼ né stale gana; peru neza ra rucheechebe diidxaʼ maʼ qué ridxélabe binni ni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga stiidxaʼ Reinu. Sicaríʼ guniʼbe: «Nabé ruundaʼ ni bizaaca ca binni ni gunabaʼ Dios guseendaʼ tuuxa gacané laa gunibiáʼ laabe. Nabé gupaʼ gana nidxelaʼ ti binni zacá, peru qué ñuu dxi nidxelaʼ binni ca».

Gupa si chupa chonna iza de cucheeche Katherine diidxaʼ lugar que, guníʼ ique chindeza sti lugar ra nuu binni ni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga stiidxaʼ Dios. Peru nuu ti cosa ni naguu xizaa laabe. Ti biaje guyuube zitu de binnilídxibe ne guiráʼ dxi bibánabe laacaʼ. ¡Chupa si ndaʼ semana ngue guyuube zitu de laacaʼ! Yanna, ñee zanda guni huantarbe gusaanabe binnilídxibe sti biaje la? Peru cumu jma guníʼ íquebe pabiáʼ nayecheʼ ziuube ora gacanebe ca binni ni cuyubi Jiobá la? gudixhe íquebe chebe. Ngue runi despué de biiyabe xi guidxi zanda chebe, bicaabe ra nuu Betel stiʼ Guam, ne Betel riʼ bisiene chaahuiʼ laabe xi zanda gúnibe. Lu beeu julio 2007, dxi maʼ nápabe 26 iza, yendézabe Saipán, ti isla stiʼ océano Pacífico, ni riaana biaʼ 10,000 kilómetru de ra lídxibe. Xi guleendube raqué yaʼ.

BICABI DIOS CHUPA ORACIÓN

Cadi xadxí de yendá Katherine ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa nuu raqué, binibiaʼbe Doris, ti gunaa ni napa biaʼ 45 iza, ne gunaa riʼ gunabaʼ gúʼndanebe laa Biblia. Despué de biindané Katherine gunaa que chonna capítulo ni ruzuluné libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, guyuu ti cosa ni guluu xizaa Katherine. Laa guníʼ: «Nabé riuulaʼdxiʼ Doris guundaniáʼ laa Biblia, ne qué racaladxeʼ guireebe gana. Qué huayuu dxi guundaniáʼ tuuxa guiráʼ semana casi ruundaniáʼ laabe, ne rabeʼ caquiiñebe ti hermana biaʼca laabe para gacané laabe». Ngue runi gunábabe Jiobá gacané laabe guidxélabe ti hermana ni zanda guʼndané gunaa que. Despué guníʼ íquebe gábibe Doris ni chigúnibe que.

Sicaríʼ guníʼ Katherine: «Ante gabeʼ Doris ni cá iqueʼ guneʼ que, gúdxibe naa nápabe ti guendanagana. Bicaadiagaʼ laabe ne despué gudxeʼ laabe ximodo gucané Jiobá naa ora gupaʼ ti guendanagana casi ni nápabe ca». De raqué, bidii Doris xquíxepeʼ Katherine ne gúdxibe laa: «Caquiiñeʼ Jiobá lii para gacaneluʼ naa. Dxi beeda gánnaluʼ naa ra lidxeʼ maʼ napa hora de cayuundaʼ Biblia stinneʼ. Dede cayuunaʼ canabaʼ Dios guseendaʼ tuuxa para gacané naa guieneʼ ni. Óraque bixhidxi naluʼ ra puertaʼ stinneʼ. ¡Bicaadiagaʼ Jiobá oración stinneʼ!». Dede ruunaʼ Katherine ora rietenalaʼdxiʼ ni bizaaca dxi que. Katherine guníʼ: «Pur ca diidxaʼ gudxi Doris naa que bidieeʼ cuenta bicabi Jiobá oración stinneʼ. Casi ñaca ñabi Jiobá naa zanda gusiideʼ gunaa que».

Guyuunisa Doris lu iza 2010, ne yanna maʼ cusiidibe stale binni de Biblia. Katherine guniʼruʼ: «¡Guizáʼ rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ maʼ xadxí de riuuladxeʼ gacaniáʼ ti binni!». Yanna guizáʼ nayecheʼ nuu Katherine purtiʼ naca precursora especial ndaaniʼ guidxi Kosrae, ti isla ni nuu lu océano Pacífico.

CHONNA GUENDANAGANA NI RAPA BINNI NE XIMODO ZANDA GUDXIILÚ CANI

Jma de ti gayuaa xpinni Cristu ni napa biaʼ 19 dede 79 iza yendézacaʼ Micronesia para gacanecaʼ ra jma caquiiñeʼ tu gucheecheʼ diidxaʼ. Erica, yendá ndaaniʼ guidxi Guam lu iza 2006, dxi napa 19 iza. Laa guníʼ pabiáʼ né gana biʼniʼ ca binni riʼ dxiiñaʼ: «Nabé nayecheʼ riuu tuuxa ora naca precursor ra nuu stale binni ni caquiiñeʼ chuʼ tu gusiidiʼ laacaʼ. Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ huayacanebe naa guneʼ dxiiñaʼ riʼ. ¡Ndiʼ nga ni jma galán zanda guni tuuxa lu xquendanabani!». Yanna maʼ nácabe precursora especial Ebeye, (isla stiʼ Marshall). Dxandíʼ, ridxaagalú binni guendanagana ora rié sti guidxi para chiguni xhiiñaʼ Jiobá. Guidúʼyanu chonna de ca guendanagana ca ne ximodo bidxiilú ca xpinni Cristu ni yegacané Micronesia cani.

Erica

Guibani binni sin stale cosa. Dxi yendá Simon ndaaniʼ guidxi Palaos lu iza 2007, dxi napa 22 iza, nagueendaca bidii cuenta qué zuni ganar stale bueltu biaʼ biʼniʼ ganar dxi guyuu Inglaterra. Laabe guniʼbe: «Gupa xidé biziideʼ cadi naquiiñeʼ sieʼ guiráʼ ni racaladxeʼ. Yanna ruuyaʼ chaahueʼ xi guendaró sieʼ ne ruyubeʼ ni baratu. Pa gaca feu xiixa cosa stinneʼ la? riziéʼ pieza ni maca biquiiñeʼ ne ruyubeʼ tuuxa gacané naa gaca chaahuiʼ ni». Ñee bichaa modo riníʼ íquebe ra maʼ qué ñápabe guiráʼ ni racaláʼdxibe la? Simon na: «Biiyaʼ xii nga ni jma caquiiñeʼ binni para guibaniné ne ximodo guibaneniáʼ huaxiéʼ si cosa. Stale biaje huayuuyaʼ ximodo huayapa Jiobá naa. Maʼ ziniáʼ gadxe iza de cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá raríʼ, ne qué huayaadxaʼ ni gahuaʼ ne ra gaseʼ». Dxandíʼ, racané Jiobá cani qué ricá ique gapa stale cosa, purtiʼ ruyúbicaʼ primé Reinu stibe (Mat. 6:32, 33).

Xi zanda guni binni ora ribanaʼ. Erica guníʼ: «Cumu tobi si naa ne binnilidxeʼ la? nabé bidxibeʼ nibanaʼ laacabe ne pur ngue maʼ qué ñanda ñuneʼ xhiiñaʼ Dios». Xi bíʼnibe para maʼ qué nibánabe yaʼ. Laabe guníʼrube: «Ante chaaʼ sti guidxi, biindaʼ chupa chonna tema ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de ora ribanaʼ binni. Lu tobi de ca tema que rieeteʼ ni gudxi ti gunaa xiiñidxaapaʼ: “Jma galán zapa Jiobá lii que naa”. Nabé guluu ca diidxaʼ riʼ gana naa». Hannah ne xheelabe Patrick, cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá Majuro, (isla stiʼ Marshall). Laa qué ribanaʼ purtiʼ ruyubi gacané ca binni ridagulisaa. Laabe guniʼbe: «Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ napaʼ bizanaʼ ne bendaʼ lu guidubi guidxilayú; ne ruuyaʼ laacabe casi binnilidxeʼ. Pa qué ñacanécabe naa, ñaca nagana para naa ñacaniáʼ ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ».

Simon

Ora guyubi binni xhamigu. Simon guníʼ: «Ora chindá tuuxa sti guidxi ruchaa stale cosa. Nuu biaje riuaaʼ triste ora qué riénecabe ca chiste stinneʼ». Erica guníʼ: «Nacubi yendayaʼ guidxi guyaaʼ que nabé nagana guca para naa guidxaagaʼ ca binni que, peru ngue bisietenalaʼdxiʼ naa xi pur ngue nuaaʼ raqué. Qué ñaadiáʼ guidxi que para cueenduáʼ xiixa para naa, sínuque para guneʼ jma pur Jiobá». Ne guníʼrube: «Despué bidxelaʼ binni ni dxandipeʼ guca xhamiguaʼ, nabé rusisacaʼ laacabe». Biʼniʼ Simon stipa pur biziidiʼ diidxaʼ palauano, ngue gucané laa para gapa stale xhamigu lade ca xpinni Cristu (2 Cor. 6:13). Ora biiyaʼ ca hermanu que cayúnibe stipa pur guiziidibe stiidxacaʼ la? nabé gunnaxhiicaʼ laabe. Ora chindá tuuxa ndaaniʼ sti guidxi ne gacanecaʼ ca hermanu de raqué la? laacabe ne ca hermanu ca raca xhamígucabe. Xiruʼ ribeendú ca xpinni Cristu ni racané ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ yaʼ.

STALE NI RIBEENDÚ BINNI

Sicaríʼ bicaa apóstol Pablu: «Ni rudxiiba stale la? ricaa stale» (2 Cor. 9:6). Ca diidxaʼ riʼ laaca gucuá cani para cani runi jma lu xhiiñaʼ Dios. Xi huabeendú cani huayuni xhiiñaʼ Jiobá guidxi Micronesia yaʼ.

Patrick ne Hannah

Ndaaniʼ guidxi Micronesia nuuruʼ binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios ne guʼyaʼ tobi modo ziniisicabe lu stiidxaʼ Dios ne rúnicabe guiráʼ ni caziidicabe lu xquendanabánicabe. Patrick ne Hannah laaca bicheechecaʼ diidxaʼ Angaur, ti islahuiiniʼ ra nabeza 320 binni. Maʼ zinécabe chupa beeu de cucheechecabe diidxaʼ ora guniʼnécabe ti gunaa ni cusiniisi xiiñiʼ stubi ne nagueendaca guná guʼndanécabe laa Biblia. Guyuuláʼdxibe guiráʼ ni caziidibe ne nagueendaca bichaabe modo nabánibe. Hannah guníʼ despué de gúʼndanecaʼ gunaa riʼ, ora maʼ zeedacaʼ lu bicicleta sticaʼ ruuyadxicaʼ lucaʼ ne riniʼcaʼ: «¡Xquíxepeʼ, Jiobá!». Óraque laaca guniʼbe: «Rudiʼdu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ biquiiñeʼ laadu para gacanedu binni riʼ guiziidiʼ de laabe, neca ñanda niquiiñebe xcaadxi modo para ñunibiáʼ binni riʼ Jiobá. ¡Ndiʼ nga tobi de ca cosa ni jma sicarú huazaacadu lu xquendanabánidu!». Casi guníʼ Erica, «qué zanda gusiene tuuxa pabiáʼ nayecheʼ riuu ora gacané ti binni gunibiáʼ Jiobá».

ÑANDA NIGACANELUʼ STI LUGAR LA?

Nuu stale guidxi ra caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu. Ñee zanda cheluʼ sti guidxi chigacaneluʼ la? Gunabaʼ lu Jiobá gacané lii chuuláʼdxiluʼ gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ. Guniʼné tuuxa binnigola ni nuu ra ridagulisaaluʼ, guniʼné superintendente de circuito o tuuxa xpinni Cristu ni maʼ yegacané sti guidxi. Ora maʼ caguixhe chaahuiluʼ ximodo gúniluʼ ni, bicaa ra nuu Betel ni ruuyaʼ modo raca dxiiñaʼ guidxi ra rápaluʼ gana cheluʼ ca ne gunabadiidxaruʼ laacabe xcaadxi cosa ni racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ. * Ne zándaca chuʼluʼ lade ca hermanu —ni nahuiiniʼ, ni maʼ huaniisi, ni maʼ bichaganáʼ ne ni caʼruʼ guichaganáʼ— ni huayuu nayecheʼ pur yegacané sti guidxi ne huabeendú stale cosa galán.

^ párrafo 17 Biiyaʼ tema ni láʼ «Ñee zanda tiidiluʼ Macedonia la?», ni zeeda lu Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu agosto 2011.