Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana África occidental

Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana África occidental

PASCAL nga ti xpinni Cristu ni biniisi ndaaniʼ ti barriu pobre ni nuu Costa de Marfil. Dede nahuiinibe gucuá íquebe guibánibe galán. Nabé riuuláʼdxibe box ne guníʼ íquebe paraa zanda quítebe deporte riʼ ti gácabe binni risaca ne guni ganarbe stale bueltu. Dxi nápabe 25 iza, gudixhe íquebe chebe Europa, purtiʼ raqué zanda ugaandabe ni naguixhe íquebe. Peru cumu qué gápabe pasaporte ne nin ti guiʼchiʼ para ganda tiidibe sti guidxi la? guníʼ íquebe tiidibe zacasi.

Lu iza 1998, dxi napa Pascal 27 iza biree zeʼ Europa. Gudíʼdibe guidxi Ghana, gudíʼdibe Togo ne Benín ne yendabe Birni Nkonni, ti guidxihuiiniʼ nuu Níger. Peru cayaadxaʼ tiidibe ra jma nagana. Para chebe neza guiaʼ caquiiñeʼ tiidibe desiertu stiʼ Sahara ndaaniʼ ti camioneta, ne ora chindabe nisadóʼ Mediterráneo zaguíʼbabe ti barcu para chindabe Europa. Nga nga ni gudixhe íquebe, peru ora yendabe Níger bizaacabe chupa cosa ni bicueeza laabe.

Primé, birá xpuéltube. Guiropa, binibiaʼbe Noé, ti precursor ni bizulú bisiidiʼ laabe de Biblia. Guiráʼ ni biziidiʼ Pascal que yendá cani ndaaniʼ ladxidóʼ ne gucané cani laa para guchaa modo riníʼ ique. De raqué jma gucuá íquebe gúnibe xhiiñaʼ Dios que gápabe bidxichi, ngue runi guyuunísabe lu beeu diciembre iza 1999. Para gusihuínnibe cudiibe xquíxepeʼ Jiobá, lu iza 2001 gúcabe precursor ndaaniʼ guidxi Níger, laaca ndaaniʼ guidxi ra biziidibe de Dios. Xi runi sentirbe pur ni gudixhe íquebe gúnibe que yaʼ. Pascal guníʼ: «Jneza modo caquiiñeʼ xquendanabaneʼ».

NUUCABE NAYECHEʼ RA CAYÚNICABE XHIIÑAʼ DIOS

Anne-Rakel

Nabé nayecheʼ nuu Pascal purtiʼ gudixhe ique guni xhiiñaʼ Jiobá ne zacaca runi sentir xcaadxi xpinni Cristu. Nuu de laacaʼ rireecaʼ de Europa ne maʼ yendézacaʼ África para gacanecaʼ ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Nga runi biaʼ 65 xpinni Cristu de Europa —biaʼ 17 iza dede 70 iza— cayacanecaʼ guireeche diidxaʼ ndaaniʼ ca guidxi stiʼ África occidental, casi Benín, Burkina Faso, Níger ne Togo. * Xi bicaa laacabe chigacanécabe ca lugar ca, ne xi guiráʼ huabeendúcabe yaʼ.

Anne-Rakel, ti xpinni Cristu de Dinamarca, guníʼ sicaríʼ: «Jñaaʼ ne Bixhozeʼ gúcacaʼ misioneru ndaaniʼ guidxi Senegal. Nabé nayecheʼ riuucabe ora maʼ caníʼcabe guiráʼ ni bizaacacabe ca dxi gúcacabe misioneru, ngue bicaa naa guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios». Raca quince iza, dxi nápabe biaʼ gande iza, yendézabe Togo ra cayacanebe ti neza binni ridagulisaa lu diidxaʼ seña. Ximodo gucané ni bíʼnibe que xcaadxi binni yaʼ. Laabe guniʼbe: «Despué, ti bendaʼ ne ti bizanaʼ jma nahuiinicaʼ que naa laaca beedacaʼ Togo».

Albert-Fayette ne Aurele

Aurele, ti xpinni Cristu de Francia ni napa 70 iza guníʼ sicaríʼ: «Gucaʼ jubilar raca gaayuʼ iza, ne biiyaʼ nuu chupa cosa ni zanda guneʼ: guiziiladxeʼ Francia ne cuezaʼ gueeda Paraísu, o guyubeʼ modo guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios». Peru gudixhe íquebe gúnibe jma lu xhiiñaʼ Dios. Ngue runi raca chonna iza yendezanebe xheelabe, Albert-Fayette, ndaaniʼ guidxi Benín. Aurele guníʼ: «Ni jma galán ni huayúnidu lu xquendanabánidu nga guiúpadu ndaaniʼ guidxi riʼ para gúnidu xhiiñaʼ Jiobá». Ne de cuxidxihuiiniʼ guniʼruʼ: «Ne casi guníʼ iqueʼ que, chupa chonna lugar ni riaana ruaa nisadóʼ neza ra rucheechedu diidxaʼ ruluíʼcani ti paraísu».

Clodomir ne Lysiane, ti guendaxheelaʼ de Francia yendézacaʼ Benín raca dieciséis iza. Dxi nacubi yendézacabe raqué, nabé bibánacabe binnilídxicabe ne ca xhamígucabe, ne guníʼ íquecabe qué zanda guiaacabe raqué. Peru chaahuidugá biaacabe raqué ne maʼ guyuucabe nayecheʼ. Clodomir guníʼ: «Lu dieciséis iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, maʼ huayacanedu biaʼ ti binni lu ti iza para gunibiáʼ Jiobá».

Clodomir ne Lysiane né chupa chonna binni ni bisiidicabe de Dios

Johanna ne Sébastien

Sébastien ne Johanna, sti guendaxheelaʼ de Francia, yendézacaʼ Benín lu iza 2010. Sébastien guníʼ: «Nuu stale cosa ni gúninu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ra nuudu. Stale ni cazíʼdidu ra nuudu riʼ». Peru xi zanda guininu de ca binni ni nabeza raqué yaʼ. Johanna guníʼ: «Nabé riuulaʼdxiʼ ca binni que guiziidicaʼ de Dios. Dede né ora cadi canagucheechedu diidxaʼ, rucueezacabe laadu para guinabadiidxacabe laadu xiixa de Biblia ne para guinábacabe laadu xiixa libru o revista». Yanna, ximodo gucaneni laacabe lu xquendaxheelacabe yaʼ. Sébastien guníʼ: «Jma naguidxi nuu xquendaxheeladu yanna. Nabé nayecheʼ runeʼ sentir ora gucheecheniáʼ xheelaʼ diidxaʼ guidubi dxi».

Eric ne Katy, ti guendaxheelaʼ ni naca precursor guiaʼ de Benín, ti lugar ra gástipeʼ binni. Raca chii iza, dxi nabézacabe Francia, bizulú bíʼndacabe ca tema ni caníʼ de ca lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ ne gunabadiidxacabe cani naca precursor. Ndiʼ gucané laacabe para chindézacabe sti guidxi lu iza 2005. Dede dxiqué cayuuyacabe pabiáʼ cadale binni ndaaniʼ xquidxi Dios. Eric guníʼ: «Raca chupa iza, gaʼ si ni rucheecheʼ diidxaʼ nuu lu grupuhuiiniʼ de Tanguiéta; yanna maʼ nácadu 30 ni rucheecheʼ diidxaʼ. Ca domingu ca rié biaʼ 50 binni ne nuu biaje rugaandadu biaʼ 80 ra ridagulisaadu. Nabé nayecheʼ riuʼdu ora ridúʼyadu cadale binni ndaaniʼ xquidxi Dios, ne nga nga ni jma rusiecheʼ laadu».

Katy ne Eric

GUNDA BIDXIILÚCABE CA GUENDANAGANA NI GÚPACABE

Benjamin

Xi guendanagana bidxagalú ca xpinni Cristu ni yendeza sti guidxi yaʼ. Benjamin, ti xpinni Cristu ni napa 33 iza, bizaʼnaʼ Anne-Rakel, binibiaʼbe ti misioneru ndaaniʼ guidxi Dinamarca lu iza 2000, misioneru riʼ cayacané ndaaniʼ guidxi Togo. Benjamin na: «Ora gudxeʼ laabe racalaʼdxeʼ gacaʼ precursor, gunabadiidxabe naa: “Ñee huaníʼ íqueluʼ gácaluʼ precursor ndaaniʼ guidxi Togo la?”». Para na Benjamin: «Ca dxi que caʼruʼ gusaaʼ 20 iza, peru guiropaʼ bizaʼnaʼ maʼ cayuni xhiiñaʼ Dios ndaaniʼ guidxi que, ne guníʼ iqueʼ qué zaca nagana para naa guiaaʼ raqué». Guníʼ ique chaahuibe ni ne yendézabe ndaaniʼ guidxi que. Peru bidxaagalú Benjamin ti guendanagana, qué gánnabe guiniʼbe francés. Laabe guniʼbe: «Nabé nagana guca para naa ca primé xhoopaʼ beeu guyuaaʼ raqué, purtiʼ qué randa rinieniáʼ binni». Peru biziidibe diidxaʼ que ra gudiʼdiʼ iza, ne yanna maʼ nuube Betel stiʼ guidxi Benín, ne rúnibe dxiiñaʼ Departamento de Envíos ne Departamento de Computadoras.

Marie-Agnès ne Michel

Eric ne Katy, ca binni ni maca bizéʼtenu que. Ante chigacanecaʼ Benín guyuucaʼ Francia ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Xiñee zanda guininu maʼ gadxé modo bibánicabe África occidental yaʼ. Katy guníʼ: «Guca nagana para laadu guidxéladu ti yoo ni napa guiráʼ ni iquiiñedu. Chupa chonna beeu gulézadu ndaaniʼ ti yoo ni qué gapa biaaniʼ nin nisa». Ne Eric guníʼ: «Sora de gueelaʼ maʼ cuxhidxi ca vecinu que radiu sticaʼ ne guizáʼ reciu. Naquiiñeʼ gapa binni paciencia ne guiaa modo laacabe». Peru guirópacabe guníʼcabe: «Neca rápadu guendanagana, jma stale ndaayaʼ nápadu ra cayacanedu ti lugar ra qué rireechepeʼ diidxaʼ».

Michel ne Marie-Agnès, sti guendaxheelaʼ de Francia, nápacaʼ biaʼ 60 iza, ne raca gaayuʼ iza yendézacaʼ Benín. Ante chécabe cadxibi huiinicabe. Michel guníʼ: «Nuu tu gudxi laadu nagana nga chindézadu sti guidxi, peru qué nidxíbidu purtiʼ nánnadu zacané Jiobá laadu. Ngue runi, guyuudu sti guidxi para chigacanedu, ne qué huayuu dxi gusaana Jiobá laadu».

NI NAQUIIÑEʼ GUNI BINNI ANTE CHIGACANÉ STI LUGAR

Cani racané ca lugar ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ riniʼcaʼ xi naquiiñeʼ guni binni ante cheʼ sti lugar. Naquiiñeʼ quixhe chaahuicabe guiráʼ ni chigúnicabe dede ante, guiaacabe ra chécabe, cadi quítecabe xpuéltucabe ne gápacabe confianza Jiobá (Luc. 14:28-30).

Sébastien, hombre ni maca bizéʼtenu que, guníʼ: «Ante chindézadu sti guidxi naa ne Johanna guluu chaahuidu ti ndaa bueltu lu chupa iza. Gudixhe íquedu cadi gunítidu xpuéltudu lu intiica si cosa». Para ganda gacanécabe sti guidxi, riécabe Europa chupa chonna beeu para chigúnicabe dxiiñaʼ, ne nga racané laacabe gácacabe precursor ndaaniʼ guidxi Benín xcaadxi beeu stiʼ iza que.

Marie-Thérèse

Biaʼ gande baʼdudxaapaʼ nga yendeza África occidental para chigacané, ne tobi de laacabe nga Marie-Thérèse. Bisabe autobús ndaaniʼ guidxi Francia, peru lu iza 2006, gunábabe permisu ra rúnibe dxiiñaʼ para guiaadxabe ti iza ne gácabe precursora Níger. Qué nindaa bidiibe cuenta ngue nga racaláʼdxibe gúnibe lu xquendanabánibe. Laabe guniʼbe: «Dxi bibiguetaʼ Francia, gunabaʼ jefe stinneʼ guchaa hora runeʼ dxiiñaʼ ne bíʼnibe ni; yanna maʼ runeʼ dxiiñaʼ, rusayaʼ autobús, de mayo hasta agosto ne de septiembre hasta abril racaʼ precursora ndaaniʼ guidxi Níger».

Saphira

Ca binni ni guni xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabani la? nánnacaʼ zudii Jiobá guiráʼ ni iquiiñecaʼ (Mat. 6:33). Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Saphira, ti baʼdudxaapaʼ de Francia, ni napa biaʼ 30 iza ne naca precursora Benín. Lu iza 2011 bibiguétabe Francia para gucasaabe ti ndaa bueltuhuiiniʼ para chinebe África, ne ndiʼ biaʼsi xhoopaʼ iza de chebe guidxi riʼ. Laabe guniʼbe: «Ti viernes, últimu dxi cayuneʼ dxiiñaʼ. Maʼ xhupa semana si nuaaʼ Francia ne caquiiñeruʼ guneʼ dxiiñaʼ chii gubidxa para ganda gucasaaʼ bueltu ni iquiiñeʼ ti iza. Bineʼ orar Jiobá ne gudxeʼ laabe modo nuaaʼ que. Qué nindaa, ti empresa ni rudii dxiiñaʼ binni gulidxi naa pur teléfono ne gunabadiidxaʼ naa pa zanda guneniáʼ laa dxiiñaʼ chupa semana lugar stiʼ sti binni». Lunes que guyé Saphira ra dxiiñaʼ que, ne binni ni chiguiaanabe lugar stiʼ que bisiidiʼ laabe ximodo gúnibe dxiiñaʼ raqué. Saphira guníʼ: «Dede bidxagayaaʼ ora gunnaʼ naca binni que ti xpinni Cristu ne caquiiñebe chii gubidxa para chebe Scuela stiʼ ca Precursor Regular. Jefe stibe gudxi laabe zanda guicaabe chii gubidxa pa guidxélabe tuuxa ni chuʼ lugar stibe. Gunaa xpinni Cristu que laaca gunabaʼ gacané Jiobá laa, ¡ne Jiobá bicabi oración stiʼ guirópadu!»

TI DXIIÑAʼ NI RUCHÁ TIPA LADXIDÓʼ BINNI

Chupa chonna de ca xpinni Cristu ni yegacané África occidental biaanacaʼ raqué, ne xcaadxi de laacaʼ guyuucaʼ chupa chonna iza si, de raqué bibiguétacaʼ xquídxicaʼ. Neca zacá, cani bibiguetaʼ xquidxi que, rietenaláʼdxicaʼ pabiáʼ gucané ca dxiiñaʼ bíʼnicaʼ que laacaʼ. Biziidicaʼ nabé ridxá tipa ladxidóʼ binni ora guni xhiiñaʼ Jiobá.

^ párrafo 6 Betel ni nuu Benín ruuyaʼ dxiiñaʼ ni cayaca ndaaniʼ guidapaʼ guidxi ra riníʼcabe francés.