Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Neca qué runadiagaʼ, qué huacueeza ni naa de gusiideʼ ni dxandíʼ

Neca qué runadiagaʼ, qué huacueeza ni naa de gusiideʼ ni dxandíʼ

Guyuaanisaʼ lu iza 1941 dxi napaʼ 12 iza, peru qué ñeneʼ chaahueʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia, sínuque hasta lu iza 1946 maʼ bieneʼ cani. ¿Xiñee yaʼ? Chigüeniáʼ laatu historia stinneʼ.

LU DÉCADA stiʼ iza 1910, bixhozeʼ ne jñaaʼ bisaanacaʼ guidxi Tiflis (Georgia). Yendézacabe gaxha de guidxi Pelly (Saskatchewan, oeste stiʼ Canadá) ndaaniʼ ti granjahuiiniʼ. Guleʼ lu iza 1928, naa nga ni jma nahuiiniʼ de lade xhoopaʼ xiiñiʼ jñaaʼ ne bixhozeʼ. Xhoopaʼ beeu ante galeʼ guti bixhozeʼ, ne jñaaʼ guti dxi nácaruaʼ ti baʼduhuiiniʼ. Qué nindaa de ngue, bizanaʼ ni huaniisi láʼ Lucy, guti dxi napa 17 iza. Nga runi maʼ ti xtiuaʼ láʼ Nick gucuaa laadu.

Dxi napaʼ chupa iza, málasi biiyaʼ familia stinneʼ curuuxhaʼ cola stiʼ ti caballu nuu ra granja que, ti semental. Guizáʼ bidxíbicabe nudiime ti patada naa. Bicaacabe ridxi naa, peru qué ñanna. Qué ñunadiaʼgaʼ laacabe purtiʼ nudxieeʼ decheʼ laacabe. Galán qué ñacaʼ gastiʼ, peru dxiqué bidii familia stinneʼ cuenta qué runadiagaʼ.

Ti binni nabé xhamigu familia stinneʼ, gudxi laacabe guneʼ estudiarniáʼ xcaadxi xcuidi ni qué runadiaga. Ngue runi, biseendaʼ xtiuaʼ Nick naa ti scuela para cani qué runadiaga ni nuu Saskatoon (Saskatchewan), zitu de ra nabeza familia stinneʼ. Cumu gaayuʼ ruʼ iza napaʼ la? guizáʼ cadxibeʼ. Ora ganda si xiixa saa nga rigannaʼ familia stinneʼ ne ora rápadu vacación de verano. Gupa si ti tiempu biziideʼ lenguaje de seña ne jma maʼ nayecheʼ riuaaʼ ora maʼ caguiteniáʼ xcaadxi xcuidi que.

XIMODO GUNNAʼ CANI DXANDÍʼ ZEEDA LU BIBLIA

Marion, tobi de ca bizanaʼ jma huaniisi, bichaganabe Bill Danylchuck lu iza 1939, ne maʼ laacabe bisiniisicabe naa ne bizanaʼ Frances. Laacabe nga cani guniʼné ca testigu stiʼ Jiobá primeru de lade familia stinneʼ. Lu ca vacación de verano que, bisiidicabe naa biaʼ gúndatiʼ de cani caziidicabe lu Biblia. Dxandipeʼ la? nabé nagana para guinieniáʼ laacabe purtiʼ qué gánnacabe lenguaje de seña. Neca zaqué bidiicabe cuenta nabé riuuladxeʼ ca cosa espiritual. Bieneʼ lu Biblia nga zeeda guiráʼ ni rúnicabe, ngue runi yenandaʼ laacabe predicación. Qué nindaa maʼ racalaʼdxeʼ chuaanisaʼ, ngue runi 5 de septiembre iza 1941, guluunisa Bill naa ndaaniʼ ti barril de guiibaʼ dxaʼ de nisa bizé. Guizáʼ nagaʼndaʼ nuu nisa que.

Nuaaniáʼ ti grupu de hermanu ni qué runadiaga ra ti asamblea ni guca Cleveland (Ohio) lu iza 1946

Lu iza 1946, ora biguetaʼ ra lidxeʼ para chigapaʼ vacación de verano, guyuudu ti asamblea Cleveland (Ohio, Estados Unidos). Primé dxi que, tobi pur tobi de ca bizanaʼ gucuaacaʼ nota para gannaʼ paraa zeʼ programa que. Peru guiropa dxi que guizáʼ biecheʼ ora gunnaʼ nuu tuuxa cutiixhi guiráʼ ni cayeeteʼ lu asamblea que lu lenguaje de seña para ti grupu de hermanu ni qué runadiaga. Oraqueruʼ jma guyuuladxeʼ programa que ne maʼ bieneʼ chaahueʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Guizáʼ nayecheʼ bineʼ sentir.

BIZULUÁʼ BISIIDEʼ NI DXANDÍʼ XCAADXI BINNI

Nacubi biluxe Segunda Guerra Mundial ne nabé cusisaca binni xquidxi. Despué de asamblea que, gudixheʼ iqueʼ guneʼ defender fe stinneʼ ra scuela. Bisaanaʼ de guneʼ saludar bandera ne de guundaʼ himno nacional lu lenguaje de seña. Maʼ qué ñaaruáʼ saa ne maʼ qué ñuneʼ guiráʼ ni runi binni ndaaniʼ ca religión que, nécaxa runi obligárcabe binni guni ni. Qué ñuulaʼdxiʼ diʼ ca maestru de ra scuela que ni, ngue runi gucaláʼdxicaʼ nuchíbicaʼ naa ne nusiguiicaʼ naa para nucaacaʼ naa nuchaaʼ modo riníʼ iqueʼ. Ne ngue bicaa ni ca compañeru stinneʼ guiniʼcaʼ de laani, peru naa bineʼ aprovechar para guneʼ predicar laacabe. Caadxi de laacabe casi Larry Androsoff, Norman Dittrick ne Emil Schneider, guyuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ ni dxandíʼ, ne dede nagasi cayúnirucaʼ ni ná Jiobá.

Cada biaje chaaʼ sti guidxi, riguixheʼ iqueʼ guneʼ predicar ca binni ni qué runadiaga. Casi ti biaje, ndaaniʼ ti asociación para ca binni ni qué runadiaga ni nuu Montreal, bineʼ predicar Eddie Tager, ti joven ni guyuu lade ti grupu ni bíʼnicabe menu laacaʼ. Gucanebe ndaaniʼ congregación de lenguaje de seña ni nuu Laval (Quebec) dede dxi gútibe, udubiza. Laaca binebiaʼyaʼ ti joven láʼ Juan Ardanez, biʼniʼ joven riʼ casi biʼniʼca binni de Berea, biʼniʼ investigar chaahuibe para gúʼyabe pa dxandíʼ guiráʼ ni zeeda lu Biblia (Hechos 17:10, 11). Laabe guyuuláʼdxibe guiziidibe ni dxandíʼ, ne gúcabe ti ancianu ni bizuubaʼ diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Ottawa (Ontario) dede dxi gútibe.

Dxi cayaca predicar ndaaniʼ calle ra bizulú década stiʼ iza 1950

Yendezaʼ Vancouver lu iza 1950. Neca nabé riuuladxeʼ guneʼ predicar ca binni ni qué runadiaga, qué ziuu dxi guiaandaʼ naa ni bizaacaniáʼ Chris Spicer, ti gunaa runadiaga ni gunieniáʼ ndaaniʼ ti calle. Gucuá labe para gueeda revista stibe, ne gúdxibe naa racaláʼdxibe guluiʼbe naa Gary, xheelabe. Ngue runi guyaaʼ ra lídxibe, raqué guyuʼdu xadxí byuidu diidxaʼ ne biquiiñedu nota para bínidu ni. Chupa chonna iza maʼ qué nidúʼyadu, dede dxi guca ti asamblea ndaaniʼ guidxi Toronto (Ontario), málasi biiyacabe naa lade guiráʼ binni que. ¡Guizáʼ biecheʼ! Chichuunisa Gary dxi que. Bisietenalaʼdxiʼ experiencia riʼ naa pabiáʼ risaca cadi gusaana de guni predicarnu, purtiʼ qué gánnanu paraa o padxí guicaa xcu ni dxandíʼ ndaaniʼ ladxidóʼ binni.

Despué biguetaʼ Saskatoon. Raqué binebiaʼyaʼ ti gunaa ni gunabaʼ naa guneʼ estudiarniáʼ chupa xiiñidxaapa cuachi, qué runadiágacaʼ, lácabe: Jean ne Joan Rothenberger. Guirópacabe biʼniʼ estudiárcabe ra scuela para cani qué runadiaga ra guyaaʼ que. Qué nuníticabe tiempu, byuiʼnécabe ca xcompañérucabe ni caziidicabe. Despué, gaayuʼ baʼdudxaapaʼ de salón stícabe gúcacaʼ Testigu. Tobi de laacabe láʼ Eunice Colin. Maca binebiaʼyaʼ laabe ra scuela que últimu iza guyaaʼ. Bidiibe naa ti dxiñahuiiniʼ ne gunabadiidxabe naa pa zanda gaca xhamígudu. Gudiʼdiʼ si iza, beeda gaca baʼdudxaapaʼ que ti binni nabé risaca para naa: beeda gácabe xheelaʼ.

Naa ne Eunice lu iza 1960 ne lu iza 1989

Ora gunna jñaa Eunice maʼ cayuni estudiar Biblia, gunábabe director stiʼ scuela que gucuudxi laa para maʼ cadi guni ni. Gucalaʼdxiʼ director que ñuni ni dede guxha laabe ca publicación stibe. Peru maʼ gudixhe ique Eunice guni xhiiñaʼ Jiobá neca guidxaagalú guendanagana. Ora gúdxibe bixhózebe ne jñaabe maʼ racaláʼdxibe chúʼnisabe, gúdxicaʼ laabe pa gácabe testigu stiʼ Jiobá, zaládxicaʼ laabe de ra lídxicaʼ. Ne zaqué bíʼnicaʼ. Dxi napa Eunice 17 iza, biree de ra lidxi. Ti familia Testigu de lugar que gúcacaʼ nachaʼhuiʼ né laabe ne bidxaagalucaʼ laabe ra lídxicaʼ. Qué nusaana de ñuni estudiarbe dede ra guyuunísabe. Bichaganadu lu iza 1960, ne qué ñeeda diʼ bixhózebe ne jñaabe guendaxheelaʼ que. Peru ra gudiʼdiʼ iza maʼ biʼniʼ respetarcaʼ laadu pur cani runi credu ne pur modo rusiniisidu ca xiiñidu.

QUÉ HUASAANA JIOBÁ DE GAPA NAA

Xiiñeʼ Nicholas ne xheelaʼ Deborah, Betel ni nuu Londres

Gúpadu gadxe xiiñidu, laacaʼ runadiágacaʼ. Cadi fácil diʼ guca para laadu gusiniisidu laacabe, peru bínidu stipa pur gusíʼdidu laacabe lenguaje de seña. Zaqué nga zanda guinínedu laacabe ne gusíʼdidu laacabe ni dxandíʼ. Nabé gucané ca hermanu ne ca hermana de congregación laadu. Casi ti biaje, bicaa ti hermanu napa xiiñiʼ ti nota para gabi laadu caníʼ tobi de ca xiiñidu diidxaʼ guidxa ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Oraqueca biʼniʼ chaahuidu ni. Tapa de ca xiiñeʼ —James, Jerry, Nicholas ne Steven— nácacaʼ ancianu ni ruzuubaʼ diidxaʼ ne cayacané xheelacaʼ laacaʼ. Nicholas ne xheelaʼ, Deborah, racanecaʼ lu traducción de lenguaje de seña ndaaniʼ sucursal ni nuu Gran Bretaña. Steven ne Shannan, xheelaʼ, nuucaʼ lu Equipu de Traducción de Lenguaje de Seña ni nuu sucursal stiʼ Estados Unidos.

Ca xiiñeʼ, James, Jerry ne Steven ne xheelacabe cayacanecaʼ gaca predicar lu lenguaje de seña gadxé gadxé modo.

Ti beeu ante gusaʼdu cuarenta iza de bichaganadu, guti Eunice de cáncer. Nabé nadxibalú gúcabe tiempu nagana que. Ni biʼniʼ laabe naguidxi nga fe ni nápabe dxandíʼ ziasa gueʼtuʼ. Maʼ cabezasiáʼ guedandá dxi guuyaʼ laabe sti biaje.

Faye ne James, Jerry ne Evelyn, Shannan ne Steven

Lu beeu febrero iza 2012 biabaʼ ne guche dxita xhanaʼ. Pur ngue la? maʼ caquiiñeʼ tu gacané naa, ngue runi yendezaniáʼ tobi de ca xiiñeʼ ne xheelaʼ. Riuudu ti congregación de lenguaje de seña ni nuu Calgary (Alberta), ra nacaʼ ancianu. ¿Ñee zúnitu cré naa ndiʼ nga primé biaje chuaaʼ ti congregación de lenguaje de seña la? Yanna, ¿ximodo gunda guyuaaʼ naguidxi en sentidu espiritual pa dede lu iza 1946 guyuaaʼ congregación de inglés yaʼ? Purtiʼ maʼ biʼniʼ cumplir Jiobá ni bidii stiidxaʼ: gapaʼ de cani qué gapa bixhoze ne jñaa (Salmo 10:14). Rudieeʼ xquíxepeʼ guiráʼ cani huayacané naa gucaa nota para naa, guiráʼ cani huaziidiʼ lenguaje de seña ne cani huayuni stipa pur gutiixhi ca programa ca lu lenguaje de seña para naa.

Dxi guyaaʼ scuela de precursor lu lenguaje de seña americano, napaʼ 79 iza

Dxandipeʼ la? guyuu ora bineʼ sentir triste ne bireeʼ gana purtiʼ qué rieneʼ xi caníʼcabe o purtiʼ para naa qué riénecabe xi guiráʼ caquiiñeʼ ca binni ni qué runadiaga. Peru óraque rietenalaʼdxeʼ ca diidxaʼ gudxi Pedro Jesús: «Tu ru ra nuu ñuu du yaʼ, Señor. Lii siouʼ nga ruiʼ neu laadu ni rudii enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 6:66-68). Cásica stale de ca xpinni Cristu ni qué runadiaga de generación stinneʼ, maʼ biziideʼ gapaʼ paciencia, cuezaʼ Jiobá ne organización stiʼ. Nabé huayacané nga naa. Yanna napaʼ stale guendaró espiritual lu idioma stinneʼ ne riecheʼ stale chuaaʼ lade ca hermanu lu ca reunión ne ca asamblea ni raca lu lenguaje de señas americano. Rihuinni dxíchica huabaneʼ nayecheʼ ne galán purtiʼ huayuneʼ ni ná Jiobá, Dios stinu.