Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Bichiácabe» ti manuscritu yooxhoʼ

«Bichiácabe» ti manuscritu yooxhoʼ

Dxi bidxélacabe ti ndaa manuscritu ni guyaʼquiʼ ndaaniʼ guidxi Ein Gedi lu iza 1970, qué ñanda ñuundacabe ni cá luni. Peru biquiiñecabe ti máquina para biʼniʼ escaneárcabeni, ne ti programa para ganda gúʼyacabe ni cá luni lu computadora ne biiyacabe zeeda ti ndaa de libru stiʼ Levítico luni, ra cá lá Dios.

LU IZA 1970 bidxela caadxi arqueólogo ti ndaa manuscritu ni guyaʼquiʼ ndaaniʼ guidxi Ein Gedi (Israel), ni riaana ladu riaaziʼ gubidxa stiʼ mar Muerto. Bidxélacabeni laga cagaañecabe ra guyuu ti sinagoga ni gucuaguí dxi binitilú guidxi ra nuuni, zándaca gúcani lu siglu xhoopaʼ despué de ca dxi stiʼ Jesús. Guizáʼ feu modo nuu rollo que, ngue runi qué ganda guchiácabeni para gúʼndacabe ni cá luni. Purtiʼ pa guchiácabeni la? ziayani. Peru ¿ximodo gunda «bichiácabe» manuscritu riʼ ne biindacabe ni cá luni yaʼ? Biquiiñecabe ti máquina para biʼniʼ escaneárcabeni, ne ti programa para ganda gúʼyacabe xi cá luni lu ti computadora.

Ora bíʼyacabe xi cá luni lu computadora la? bidiicabe cuenta nácani ti manuscritu stiʼ Biblia. Luni zeeda caadxi versículo ni ruzuluné Levítico. Ne laaca zeeda Tetragrámaton luni, laani nga tapa letra ni riquiiñeʼ lu diidxaʼ hebreu para guicá lá Dios. Zándaca gucuá rollo riʼ de lu iza 50 hasta iza 400 despué de ca dxi stiʼ Jesús. Ne laani nga manuscritu hebreu jma nayooxhoʼ ni maʼ bidxélacabe aparte de Rollos del mar Muerto ni bidxélacabe ndaaniʼ guidxi Qumrán. Ti hombre láʼ Gil Zohar bicaa ca diidxaʼ riʼ lu ti periódicu ni láʼ The Jerusalem Post: «Despúe de “bichiácabe” Códice de Alepo (ni gucuá lu iza 1000 despué de ca dxi stiʼ Jesús) ne Rollos del mar Muerto (ni nuu maʼ raca chupa mil iza, purtiʼ gucuácani ra mayaca guinitilú guiropa yuʼduʼ ni guyuu Jerusalén) gudiʼdiʼ ti mil iza para “bichiácabe” rollo Ein Gedi ra biquiiñecabe ti programa stiʼ computadora, ne luni zeeda caadxi versículo ni ruzuluné Levítico». Despué de bichiá caadxi arqueólogo rollo Ein Gedi guniʼcaʼ caʼruʼ diʼ guixiá ni cá lu Torá * neca maʼ gudiʼdiʼ stale mil iza ne qué nidxaa ni cá luni neca bichee ca hombre ni biʼniʼ copiarni.

^ párrafo 4 Riquiiñeʼ ca judíu diidxaʼ Torá para guiniʼcaʼ de ca primé gaayuʼ libru ni ruzuluné Biblia, laacani nga Génesis, Éxodo, Levítico, Números ne Deuteronomio.