Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee zabániluʼ nayecheʼ pa guni estudiarluʼ ne gápaluʼ bueltu la?

¿Ñee zabániluʼ nayecheʼ pa guni estudiarluʼ ne gápaluʼ bueltu la?

Stale binni riníʼ ique ca ni biʼniʼ estudiar ne napa bueltu zabánicaʼ nayecheʼ. Riníʼ íquecabe ca binni ni guzá scuela roʼ zúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ jneza, zabáninecaʼ familia sticaʼ galán ne zanda gueeda gácacaʼ tuuxa risaca ndaaniʼ xquídxicaʼ. Nuu tu ná pa guni estudiar la? zabani jma nayecheʼ purtiʼ zapa ti dxiiñaʼ galán ra guni ganar stale bueltu.

NI RICÁ IQUE STALE BINNI GUNI

Ti hombre de China ni láʼ Zhang Chen, guníʼ: «Guníʼ iqueʼ pa naa chaaʼ scuela roʼ, zareeʼ lu guendapobre ne zapaʼ ti dxiiñaʼ ra guiaxaʼ galán ne zabaneʼ nayecheʼ».

Stale binni riníʼ ique para ganda guibani nayecheʼ caquiiñeʼ guni estudiar ndaaniʼ ti scuela roʼ neca napa xidé checaʼ sti guidxi. Ne cadi nagana gúcani ante chuʼ COVID-19. Lu ti informe ni bidii ti organización lu iza 2012, ná: «Biaʼ 52% de ca estudiante de Asia, yeguni estudiarcaʼ scuela roʼ ni nuu sti guidxi».

Stale padre de familia ruyúbicaʼ ximodo guseendacaʼ xiiñicaʼ scuela roʼ sti guidxi. Ti hombre de Taiwán ni láʼ Qixiang, guníʼ: «Neca qué gapa bixhozeʼ ne jñaaʼ stale bueltu. Peru biseendacabe tapa de laadu chiguni estudiardu Estados Unidos. Peru para ganda quíxecabe estudiu stidu la? gupa xidé gudiiñecabe bueltu ne bizaabicabe stale».

NI RIBEENDÚ BINNI

Stale binni ni ricá ique cheʼ scuela roʼ ne gapa bueltu qué ribánicaʼ nayecheʼ.

Ora runi estudiar binni randa racané ni laa, peru stale maʼ bidii cuenta qué rireendú guiráʼ ni rúnicaʼ. Nuu tu laa riguiiñeʼ stale bueltu para guni estudiar, peru despué qué ridxela ti dxiiñaʼ de ni biʼniʼ estudiar. Lu ti informe ni bidii ti periodista ni láʼ Rachel Mui para Business Times de Singapur, bizeeteʼ: «Stale de ca ni biʼniʼ estudiar universidad qué ridxélacaʼ dxiiñaʼ ni racaláʼdxicaʼ». Jianjie, ti binni nabeza Taiwán, ni napa ti doctorado, guníʼ: «Stale de ca ni biʼniʼ estudiar universidad rúnicaʼ ti dxiiñaʼ gadxé de ni bíʼndacaʼ».

Nuu tu laa ridxela dxiiñaʼ de ni biʼniʼ estudiar, peru qué rugaandacabe guiráʼ ni guníʼ íquecabe. Guzéʼtenu ni bizaaca Niran, ti hombre de Tailandia ni yeguni estudiar universidad ndaaniʼ guidxi Reino Unido. Dxi biguétabe xquídxibe la? bidxélabe ti dxiiñaʼ de ni biʼniʼ estudiarbe. Laabe guniʼbe: «Pur ca ni bineʼ estudiar, bidxelaʼ ti dxiiñaʼ ra riaxaʼ galán. Peru para ganda guneʼ ganar stale bueltu la? napa xidé guneʼ stale dxiiñaʼ. Ne qué nindaa, ra cayuneʼ dxiiñaʼ que la? guleecabe stale de ca ni runi dxiiñaʼ raqué, dede né naa guleecabe. Raqué nga bidieeʼ cuenta gastiʼ nin ti dxiiñaʼ ni nuu seguru».

Ca binni ni napa bueltu ne ruluíʼ «nabani galán» laaca rápacaʼ guendanagana ndaaniʼ familia sticaʼ, raca huaracaʼ ne riuucaʼ xizaa pur bueltu sticaʼ. Ti hombre de Japón ni láʼ Katsutoshi, guníʼ: «Neca gupaʼ stale bueltu qué nibaneʼ nayecheʼ, purtiʼ bidieeʼ cuenta stale tu gupa envidia naa ne pur ngue qué nibaneʼ galán». Lam, ti gunaa de Vietnam, guníʼ: «Huayuuyaʼ stale binni runi stipa pur gapa ti dxiiñaʼ galán ti cadi guiaadxaʼ laacaʼ gastiʼ. Peru lugar de guibánicabe nayecheʼ, rápacabe guendanagana ne raca huarácabe».

Cásica Franklin, stale binni ni guzá scuela ne ni napa bueltu maʼ bidiicaʼ cuenta cadi caquiiñecaʼ ca cosa riʼ para guibánicaʼ nayecheʼ. Nga runi, nuu tu laa lugar de guicá ique gapa cosa risaca, runi stipa gaca binni nachaʼhuiʼ ne gacané xcaadxi para guibani galán. Peru ¿ñee zacané ndiʼ laanu guibáninu nayecheʼ la? Lu sti artículo ca zacábinu pregunta ca.