Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Ñee ribeza Dios gápanu bixhózenu ne jñaanu ora maʼ nagólacaʼ la?

¿Ñee ribeza Dios gápanu bixhózenu ne jñaanu ora maʼ nagólacaʼ la?

Ni rusiidiʼ Biblia

 Napa xidé gapa xiiñiʼ binni bixhoze ne jñaa. Biblia ná tobi de ca responsabilidad ni napa xiiñiʼ binni nezalú Dios nga «gápacaʼ familia sticaʼ ne gudiicaʼ ni caquiiñeʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ» purtiʼ «jneza ruuyaʼ Dios gúnicaʼ zacá» (1 Timoteo 5:4). Ora rudii xiiñiʼ binni ni caquiiñeʼ bixhoze ne jñaa, cayúnicaʼ ni ná mandatu zeeda lu Biblia ra ná guni respetarcaʼ laacabe (Efesios 6:2, 3).

 Qué ruzeeteʼ Biblia ximodo peʼ naquiiñeʼ gapa binni bixhozeʼ ne jñaa ni maʼ nagola, peru ruzeeteʼ ni xi biʼniʼ caadxi hombre ne gunaa de dxiqué. Laaca rudiini caadxi conseju ni zanda gacané ca ni cayapa ti binni ni maʼ nagola.

 ¿Ximodo gupa binni de dxiqué bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola?

 Gadxé gadxé ni biʼniʼ cada binni.

  •   José bibani zitu de ra nabeza Jacob, bixhoze ni maʼ nagola. Peru ora gunda la? yendézabe jma gaxha de ra nuu bixhózebe. Biiyaʼ José gapa bixhoze ni gó ne cueza ti lugar seguru (Génesis 45:9-11; 47:11, 12).

  •   Rut yendeza guidxi ra nabeza suegra ne biʼniʼ dxiiñaʼ nadipaʼ para gapa laabe (Rut 1:16; 2:2, 17, 18, 23).

  •   Jesús, ante gátibe, biʼniʼ encargarbe tuuxa gapa jñaabe, María, ne para tiempu que zándaca maʼ viuda laa (Juan 19:26, 27). a

 ¿Xi conseju zeeda lu Biblia?

 Ora rapa binni bixhoze ne jñaa ridxaga ne riree gana. Lu Biblia zeeda caadxi conseju ni zanda gacané ca ni cayapa ti binni ni maʼ nagola.

  •   Biʼniʼ respetar bixhózeluʼ ne jñaaluʼ.

     Ni ná Biblia: «Biʼniʼ respetar bixhózeluʼ ne jñaaluʼ» (Éxodo 20:12).

     Ximodo zanda gúniluʼ ni: Biaʼ ra ganda, bidii lugar guni bixhózeluʼ ne jñaaluʼ ni riuuláʼdxicaʼ ne guicaacaʼ decisión sticaʼ de ximodo racaláʼdxicaʼ gápacabe laacaʼ. Guca ti binni ni riuu razón, biʼniʼ stipa gacaneluʼ laacabe ne biʼniʼ respetar laacabe.

  •   Guca ti binni ni riene ne biʼniʼ perdonar.

     Ni rusiidiʼ Biblia: «Ti hombre ni riene qué ridxiichi nagueenda, ne galán gúnibe pa qué gulábibe ni gúnicabe laabe» (Proverbios 19:11).

     Ximodo zanda gúniluʼ ni: Zándaca gabi bixhózeluʼ ne jñaaluʼ lii diidxaʼ ni guniná lii, o zándaca qué gusisácacaʼ ni rúniluʼ pur laacaʼ. Pa zacá ni, guníʼ ique ndiʼ: «¿Ximodo ñuneʼ sentir pa ñuaaʼ lugar stícabe yaʼ? ¿Cadi dxandíʼ nireeʼ gana la?». Pa chuʼluʼ lugar stícabe ne guni perdonarluʼ laacabe, qué zápapetu problema.

  •   Ni zanda gúniluʼ.

     Ni rusiidiʼ Biblia: «Qué rireendú ni quixhe ique binni guni ora qué riníʼ xi chiguni, peru ra nuu stale tu cudii conseju la? riree cani galán» (Proverbios 15:22).

     Ximodo zanda gúniluʼ ni: Biʼniʼ investigar paraa zanda chineluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ para gaca tender guendahuará sticaʼ. Biyubi ximodo ruʼ zanda gacanécabe bixhózeluʼ ne jñaaluʼ neza ra nabézaluʼ. Guniʼné xcaadxi binni ni laaca cayapa bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola. Pa nápaluʼ bíʼchiluʼ o bizáʼnaluʼ, ¿ñee zanda gaca reunirtu para gúʼyatu xi caquiiñeʼ bixhózetu ne jñaatu ne xi zanda guni cada tobi de laatu la?

    ¿Ñee zanda gaca reunirtu casi familia para gúʼyatu xi caquiiñeʼ bixhózetu ne jñaatu la?

  •   Gunna nuu cosa ni qué zanda gúniluʼ.

     Ni rusiidiʼ Biblia: «Ti binni nuu xpiaaniʼ la? nanna nuu cosa ni qué zanda guni» (Proverbios 11:2).

     Ximodo zanda gúniluʼ ni: Biiyaʼ gunáʼ nga ca cosa ni zanda gúniluʼ. Zándaca qué gápaluʼ stipa ne tiempu para gúniluʼ guiráʼ ni racaláʼdxiluʼ para gacaneluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ. Pa maʼ qué ganda gápaluʼ laacabe o maʼ bidxágaluʼ la? gunabaʼ ca familia stiluʼ gacanecaʼ lii o gunabaʼ ti binni ni nanna de laani gacané lii.

  •   Gupa lii.

     Ni rusiidiʼ Biblia: «Purtiʼ nin ti hombre qué huayuu dxi gaca nanalaʼdxiʼ cuerpu stiʼ, sínuque ruyaanaʼ ni ne rannaxhii ni» (Efesios 5:29).

     Ximodo zanda gúniluʼ ni: Neca responsabilidad stiluʼ nga gápaluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ, laaca naquiiñeʼ gápaluʼ lii, ne pa maʼ bichaganaluʼ la? naquiiñeʼ gápaluʼ familia stiluʼ. Nga runi naquiiñeʼ guizáʼ ni goloʼ, guiziiláʼdxiluʼ ne gásiluʼ (Eclesiastés 4:6). Nuu biaje naquiiñeʼ cueeluʼ tiempu para lii. Pa gúniluʼ ni la? ziuuluʼ nazaaca ne qué zaca ni pesadu para lii.

 ¿Ñee cá lu Biblia naquiiñeʼ gapa binni bixhoze ne jñaa ra lidxi la?

 Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia gastiʼ de laani. Nuu familia rudii lugar guiaana bixhoze ne jñaa ra lidxi biaʼ tiempu caquiiñeʼ. Peru zándaca zedandá hora guiníʼ íquecaʼ jma galán chinecaʼ laacabe ti lugar ra riaapaʼ ca binnigola. Nabé risaca guʼyaʼ familia ca xii nga ni jma galán para guiracaʼ (Gálatas 6:4, 5).

a Comentarista bíblicu Matthew Henry bisiene zándaca para ca dxi riʼ maʼ guti José, xheelaʼ María, ne maʼ cayapa Jesús jñaa. Ora mayaca gatiʼ Jesús, bisiidibe ti cosa nabé galán xiiñiʼ binni: naquiiñeʼ gápacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne gúʼyacaʼ chúʼcabe nazaaca.