MANATU TAFITŌ | HE KOʼE ʼE LELEI KE TOU AGAFAKAHAGATONU?
Te ʼu Fua Lelei ʼo Te Agafakahagatonu
“Koteʼuhi ʼe matou iloʼi papau ʼe agafakahagatonu tomatou leʼo ʼo loto, ʼe matou loto ke matou agafakahagatonu ia meʼa fuli pe.”—Hepeleo 13:18, MN.
ʼI te Tohi-Tapu, ko te kupu Fakakeleka ʼae neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “agafakahagatonu,” ʼe fakaʼuhiga ki he “meʼa ʼe lelei.” ʼE feala ke toe fakaʼuhiga ki he kalitate ʼe matalelei.
ʼE maʼuhiga ki te kau Kilisitiano te ʼu palalau ʼaeni neʼe fai e te apositolo ko Paulo ʼaki te takitaki ʼa te ʼAtua: “ ʼE matou loto ke matou agafakahagatonu ia meʼa fuli pe.” Kotea tona fakaʼuhiga?
TOU TAUʼI TOTATOU ʼUHIGA AGAHALA
Tokolahi ʼe natou faisioʼata ʼi te uhu fuli ʼi muʼa ʼo tanatou mavae mai ʼonatou ʼapi. Kotea tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe natou loto ke matalelei tonatou agaaga ʼo tuʼa. Kaʼe ʼe ʼi ai te faʼahi ʼe maʼuhiga age ʼi te faʼahiga faʼu ʼo totatou lauʼulu peʼe ko tatatou faʼahiga faiteuteu. ʼEi, ko totatou ʼuhiga ʼo loto, koteʼuhi ʼe feala ke ina hikihiki peʼe ke fakatupu kovi ki totatou agaaga ʼo tuʼa.
ʼE ui fakahagatonu mai ʼi te Tohi-Tapu, ʼe tou fia fai tuʼumaʼu te meʼa ʼae ʼe kovi. ʼE ui fenei ia Senesi 8:21: “E kovi te u manatu o te loto o te tagata mai tona kei veliveli.” Koia, ke tou agafakahagatonu, ʼe tonu ke tou tauʼi totatou ʼuhiga agahala. Neʼe fakamatala e te apositolo ko Paulo ia tana tauʼi tona ʼuhiga agahala, ʼo ina ui fenei: “I te takele o toku loto, e au fakafiafia i te lao a te Atua; kae e au sio i oku kogasino ki he tahi age lao ae e tau fakafehagai ki te lao o toku atamai, pea e ina fakapopulai au i te lao o te agahala ae e nofo i oku kogasino.”—Loma 7:22, 23.
Ohage la, kapau ʼe uga tatou e totatou loto ke tou fai he meʼa ʼe kovi, pea kapau ʼe malohi tatatou fia fai ia he agafakakakā, ʼe mole tonu ke tou popula ki ʼotatou holi ʼaia. Pea ʼi te aluʼaga ʼaia, ʼe tou lava fai tuʼumaʼu te tonu ʼae ʼe lelei. Ka tou filifili ke tou liakī he manatu ʼe kovi, ʼe feala ai ke tou agafakahagatonu tuʼumaʼu, logo la te agafakakakā ʼa te hahaʼi ʼi ʼotatou tafaʼaki.
KE TOU MALO
Ke feala hatatou agafakahagatonu, ʼe ʼaoga kia tatou he ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te aga ʼae ʼe tonu ke fai. Meʼa fakaʼofaʼofa foki, koteʼuhi ʼe lahi te temi ʼae ʼe fakaʼaogaʼi e te tokolahi ki te filifili ʼo tanatou faʼahiga teuteu, kaʼe ʼe mole natou fakakaukauʼi he ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te aga ʼae ʼe tonu ke natou fai. Koia, ʼe natou fakalakatonuʼi ai te ʼu agafakakakā ʼae ʼe alu tahi anai mo tonatou aluʼaga. ʼE ui ʼi te tohi La vérité (honnête) sur la malhonnêteté (Fakapilitania), ‘Ki tatatou manatu, ʼe ʼi ai te ʼu agafakakakā ʼe mole faʼa maʼuhiga, koia tatau aipe pe ʼe tou fai te ʼu kiʼi agafakakakā ʼaia, ʼe tou ui pe tatou ʼe tou agafakahagatonu.’ Kaʼe ʼe ʼi ai koa he tohi ʼe tuha mo te falala, mo lava tokoni mai ke tou iloʼi pe ʼe lelei he agafakakakā? ʼEi.
ʼI te manatu ʼa te toko lauʼi miliona hahaʼi ʼi te malamanei katoa, ʼe ko te Tohi-Tapu. ʼE tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu he ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te aga ʼae ʼe tonu ke fai, pea ʼe mole honatou fakatatau. (Pesalemo 19:8) ʼE tou maʼu ai he ʼu tokoni lelei ʼo ʼuhiga mo te maʼuli fakafamili, te gaue, te aga ʼae ʼe tonu ke tou fai pea mo te maʼuli fakalaumalie. ʼE kei ʼaoga te Tohi-Tapu ia ʼaho nei. Pea ʼe ʼaoga te ʼu lao mo te ʼu pelesepeto ʼe tou maʼu ai ki te hahaʼi fuli pe, tatau aipe pe ʼe kehekehe ʼonatou haʼuʼaga. ʼAki tatatou ako fakalelei te Tohi-Tapu, mo metitasio ki ai pea mo maʼuliʼi ʼana tokoni, ʼe feala ai ke tou liliu ʼo agafakahagatonu fakamalotoloto.
Kaʼe ʼe mole gata ʼaki pe tatatou maʼu te ʼatamai malama ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu ke tou malo ʼi te agafakakakā. Koteʼuhi ʼe tou maʼuʼuli ʼi te malama agafakakakā ʼe fakaneke ai tatou ke tou mulimuli ki ʼana lekula. Koia ʼae ʼe tonu ai ke tou kole ki te ʼAtua ke tokoni mo lagolago mai. (Filipe 4:6, 7, 13) ʼE tou maʼu ai anai te lototoʼa ke tou fai te meʼa ʼae ʼe lelei pea mo tou agafakahagatonu ia meʼa fuli.
TE ʼU FUA LELEI ʼO TE AGAFAKAHAGATONU
Ko Hitoshi ʼae neʼe tou talanoa ki ai ʼi te ʼuluaki alatike, neʼe fua lelei kia ia tana agafakahagatonu. Kua gaue nei ki he patolo ʼe ina leleiʼia tana agafakahagatonu. ʼE ui fenei e Hitoshi: “ ʼE au lotofakafetaʼi ʼi taku maʼu he gaue ʼe feala ai haku taupau ke maʼa toku leʼo ʼo loto.”
Ko ʼihi ʼe natou maʼu te manatu ʼaia. Tou vakaʼi te ʼu faʼifaʼitaki ʼo he hahaʼi neʼe natou maʼu he ʼu fua lelei ʼuhi ko tanatou mulimuli ki te pelesepeto Fakatohi-tapu ʼae ke tou “agafakahagatonu ia meʼa fuli pe.”
-
“ ʼI toku taʼu 13, neʼe au mavae ʼi te fale ako ke au fakatahi mo he kau kaihaʼa. Koia, ko te 95 ki te 100 ʼo taku falā, neʼe au maʼu ʼi ʼaku agafakakakā. Ki muli age, neʼe au ʼohoana pea neʼe ma kamata ako te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe ma iloʼi ai ko Sehova * ʼAtua ʼe fehiʼa ki te ʼu agafakakakā, koia neʼe ma fakatotonu ai ke fetogi toma maʼuli. ʼI te taʼu 1990, neʼe ma foaki ʼoma maʼuli kia Sehova pea mo papitema, ʼo ma liliu ai ko he ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova.”—Taaga Lea 6:16-19.
“ ʼI muʼa atu, neʼe fonu toku ʼapi ko te ʼu meʼa neʼe kaihaʼa. Kaʼe ʼi te temi nei ʼe mole kei tuku he meʼa feia ʼi toku ʼapi, pea koia ʼae ʼe au maʼu ai he leʼo ʼo loto ʼe maʼa. Ka au toe manatu ki te ʼu taʼu ʼaia neʼe au agafakakakā ai, pea ʼe au lotofakafetaʼi kia Sehova ʼuhi ko tona manavaʼofa lahi ʼae kia au. ʼI te temi nei, ʼi muʼa ʼo taku alu ʼo moe, ʼe au iloʼi ʼe leleiʼia au e Sehova, pea ʼe ko he meʼa fakalotofimalie ʼaia.”—Ko Cheryl, mai Irlande.
“Neʼe au fakafisi ki toku fakaneke ʼaki he foʼi falā ke au agafakakakā. Pea ʼi te iloʼi ʼae e toku patolo te aluʼaga ʼaia, neʼe ina ui fenei mai: ‘Ko koe ko te tagata ʼe ke tuha mo te falala ʼuhi ko tou ʼAtua. Pea ʼe matou fiafia ʼi tau gaue ʼi te sosiete ʼaeni.’ ʼI taku agafakahagatonu ia meʼa fuli pe, ʼe feala ai ke au maʼu he leʼo ʼo loto ʼe maʼa ia muʼa ʼo Sehova. Pea ʼe toe feala foki ke au tokoni ki toku famili mo ʼihi ke natou agafakahagatonu mo natou.”—Ko Sonny, mai Hong Kong.
-
He Fakakaukau ʼe Tokalelei
“ ʼE au gaue ʼi he fale paʼaga fakamalamanei. ʼI te pilo ʼae ʼe au gaue ai, ʼe tahitahiga te maʼu ʼo te agafakahagatonu koteʼuhi ʼe maʼuhiga age te maʼu paʼaga. Tokolahi ʼe natou maʼu te manatu ʼaeni: ‘Kotea koa tona kovi ʼo hakita fai he agafakakakā mo kapau ʼe tou maʼu paʼaga ai pea mo kapau ʼe lagolago ki te maʼuli fakaekonomika?’ Kaʼe ʼe tokalelei taku fakakaukau koteʼuhi ʼe au agafakahagatonu. ʼE au fakatotonu ke au agafakahagatonu tuʼumaʼu tatau aipe pe ʼe kotea he aluʼaga ʼe feala ke hoko. Pea ʼe iloʼi e ʼoku patolo ʼe mole au lohiʼi anai he tahi maʼa natou peʼe kia natou.”—Ko Tom, mai Amelika.
-
Te Fakaʼapaʼapaʼi ʼo Kita
“ ʼI te gaue, neʼe kole mai e toku pule ke au loi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa gaue ʼae kua puli, kaʼe neʼe au fakafisi ki ai. Pea ʼi te temi leva ʼae neʼe maʼu ai te kau kaihaʼa, neʼe fakamalō mai toku patolo ki taku agafakahagatonu. Koia ke tou agafakahagatonu, ʼe tonu ke tou lototoʼa. Pea ki ʼamuli, ʼe tou maʼu te falala ʼa ʼihi pea ʼe fakaʼapaʼapaʼi ai tatou.”—Ko Kaori, mai Saponia.
He Leʼo ʼo Loto ʼe Maʼa
Ko he leʼo ʼo loto ʼe maʼa, he fakakaukau ʼe tokalelei pea mo te fakaʼapaʼapaʼi ʼo kita, ʼe ko he ʼu fakapale ʼaia ʼe ha ai te fua lelei ʼo te agafakahagatonu. ʼE ke maʼu koa te manatu ʼaia?
^ pal. 18 Ko Sehova ʼe ko te huafa ʼaia ʼo te ʼAtua ohage ko tona tuʼu ʼi te Tohi-Tapu.