Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | HOÊ FAATERERAA AITA E OHIPA PETARAA

Te Basileia o te Atua: Hoê faatereraa aita e ohipa petaraa

Te Basileia o te Atua: Hoê faatereraa aita e ohipa petaraa

Ua faataa te peretiteni o te ohipa hiˈopoaraa faufaa a te faatereraa i Nicaragua i te tumu e manaˈo ai oia eita roa te ohipa petaraa e faaea i roto i te mau faatereraa. Teie ta ˈna i parau: “I te hopea o te mahana, e taata noa â te feia mana e tatou paatoa, e taata atoa hoi.”

Mea tia ore te taata atoa, eiaha ïa e manaˈo aita e ohipa petaraa i roto i te tahi noa ˈˈe faatereraa i te fenua nei! Mea papu, e ere na te taata e haamau i te faatereraa tia. Te faaite ra râ te Bibilia te vai ra te reira, te Basileia ïa o te Atua. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tae mai tera faatereraa.—Luka 11:2.

E faatereraa mau i te raˈi te Basileia o te Atua. E mono te reira i te mau faatereraa atoa a te taata. (Salamo 2:8, 9; Apokalupo 16:14; 19:19-21) I roto i te mau haamaitairaa ta ˈna e faatupu no te huitaata, te vai ra te faaoreraa i te ohipa petaraa i roto i te mau faatereraa. E hiˈopoa anaˈe e ono tuhaa ia papu ia tatou i te reira.

1. TE MANA

TE FIFI: Na te huiraatira e faaî i te mau afata a te faatereraa, e pinepine ma te aufau i te mau tute. No te rahi o te moni e noaa mai, e eiâ vetahi feia mana. Area te tahi atu, e farii ïa i te petaraa a te taata e hinaaro ra ia iti mai ta ratou tute. Eita tera peu e faaea. E haamaraa te faatereraa i te mau tute no te faaî i tera mau apoo e e rahi roa ˈtu â te ohipa petaraa. O te feia haerea maitai te ati roa ˈˈe.

TE RAVEA: No ǒ mai te mana o te Basileia i te Atua Mana hope o Iehova. * (Apokalupo 11:15) Eita e titauhia ia aufau i te mau tute no te tereraa o te reira. No “te mana rahi” o te Atua e to ˈna huru horoa noa tatou e papu ai e haamâha te Basileia i te mau hinaaro atoa o to ˈna mau taata.—Isaia 40:26; Salamo 145:16.

2. TE FAATERE

TE FIFI: Ua faaite Susan Rose-Ackerman, faahitihia na mua ˈtu, nafea ia faaore i te ohipa petaraa. Ua parau oia, “mea tia ia haamata na mua i rotopu i te feia tiaraa teitei.” Eita te mau tia faatere e tiaturihia ia tamata ratou i te faaore i te ohipa petaraa i rotopu i te mau mutoi aore ra mutoi otia fenua. I te hoê â taime, e farii noa hoi ratou ia tamau te feia tiaraa teitei i te na reira. E manaˈo maitai paha to te tahi tia faatere, e taata hara noa râ oia. Mai ta te Bibilia e parau ra, “aita mau e taata parau-tia i te fenua nei, o tei rave i te parau maitai.”—Koheleta 7:20.

Ua patoi Iesu i te petaraa rahi roa ˈˈe

TE RAVEA: Mea taa ê roa Iesu Mesia i te taata tia ore. Ua maiti te Atua ia ˈna ei faatere no te Basileia e eita oia e rave noa ˈˈe i te ohipa ino. Ua faaite Iesu i te reira i to ˈna patoiraa i te petaraa rahi roa ˈˈe. Ua pûpûhia ia ˈna “te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu.” E horoahia te reira ia Iesu ia haamori oia hoê aˈe taime i te faatere o teie nei ao, te Diabolo. (Mataio 4:8-10; Ioane 14:30) Noa ˈtu ua hamani-ino-hia Iesu, ua faaoti papu oia i te tapea i to ˈna hapa ore. Ua patoi i te rave i te tahi raau taero e tamǎrû i te mauiui o te nehenehe atoa râ e haafifi i to ˈna feruriraa. (Mataio 27:34) Maoti te Atua, ua hoˈi faahou Iesu e ora i te raˈi. Ua haapapu atura e o ˈna te tano ia faatere i te Basileia.—Philipi 2:8-11.

3. E FAATERERAA PAPU

TE FIFI: E pinepine te mau maitiraa i te tupu i roto e rave rahi fenua. Te auraa, e nehenehe te huiraatira e maiti ia mana te mau tia faatere ohipa iino. E itehia te petaraa ia poritita te mau pǔpǔ e ia tupu te mau maitiraa. Mai tera atoa i te mau fenua parauhia mea navai ore. Na roto te tahi mau ohipa aore ra moni ta ratou e horoa, e nehenehe te feia taoˈa e peta i te feia mana e faatere i teie mahana e ananahi.

Ua faaite John Paul Stevens haava o te tiripuna teitei a te Nunaa Amui i te mau faahopearaa iino o te ohipa petaraa. Ua parau oia, e ere noa te mana e te maitai o te faatereraa te haafifihia, te tiaturiraa atoa râ o te huiraatira i te feia mana e faatere ra. Eiaha ïa e maere ia parau e rave rahi na te ao, aita ˈtu vahi e ite-roa ˈˈe-hia te ohipa petaraa maori râ i roto i te mau pǔpǔ poritita.

TE RAVEA: E faaore te Basileia o te Atua i te poritita aore ra te mau maitiraa o te turai ia rave i te ohipa petaraa. E faatereraa papu e mou ore hoi tera. (Daniela 7:13, 14) I te mea na te Atua i maiti i te faatere o te Basileia, eita e titauhia te mau maitiraa no te haamana i to ˈna toroa aore ra no te faatahuri i ta ˈna faatereraa. Mea papu te Basileia e e vai maoro te mau ohipa atoa ta te reira e faatupu no te maitai o te taata.

4. TE MAU TURE

E faatereraa mau i te raˈi te Basileia o te Atua

TE FIFI: E manaˈo paha oe, e taui te tupuraa ia hamanihia te mau ture apî. I roto râ i te mau hiˈopoaraa e rave rahi a te feia îite, ua tapao ratou ia na reirahia, e rahi atu â te ohipa petaraa. E faufaa rahi atoa te pau no te haamau i te mau faatureraa e faaiti i te ohipa petaraa, mea iti roa râ te haapaohia.

TE RAVEA: Mea teitei roa te mau ture a te Basileia o te Atua i ta te mau tia faatere. Aita te tahi anairaa ture i hamanihia, ua horoa râ Iesu i te parau-pinepine-hia, te Ture auro. Ua na ô oia: “Te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) Ua haamau te Basileia i te mau ture e haa i nia i te aau o te taata e e turai ia ratou ia haapao i te reira. Ua parau Iesu: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho.” (Mataio 22:39) E nehenehe te Atua e hiˈopoa ra i te aau e haa ia haapaohia ta ˈna mau faaueraa.—Samuela 1, 16:7.

5. TE HURU O TE TAATA

TE FIFI: O te nounou e te miimii to muri mai i te ohipa petaraa. E pinepine te feia mana e te huiraatira i te faaite i tera mau huru iino. I to na mua ˈtu tumu parau, ua faahitihia tei tupu a parari ai hoê tuhaa o te fare toa i Séoul. Ua petahia te feia mana e te taiete i hamani i tera paturaa. Ua ite hoi ratou mea iti aˈe te moni e pau ia peta ratou, i te hoo mai i te materia titauhia e te haapao i te mau faatureraa no te mau paturaa.

No te faaore i te ohipa petaraa, e tia ia haapii i te mau taata nafea ia haapae i te mau huru iino mai te nounou e te miimii. Eita râ te mau faatereraa taata e hinaaro e e nehenehe e horoa i tera huru haapiiraa.

TE RAVEA: E faaore roa te Basileia o te Atua i te faatupu ra i te ohipa petaraa ma te haapii i te taata nafea ia haapae i te hinaaro tia ore. * E tauturu tera haapiiraa ia faaapî i to ratou feruriraa. (Ephesia 4:23) E haapii te taata ia haapae i te nounou e te miimii e ia faaite i te mauruuru e te tâuˈa ia vetahi ê.—Philipi 2:4; Timoteo 1, 6:6.

6. TE MELO HUIRAATIRA

TE FIFI: Noa ˈtu te oraraa fanaˈo e te maitai o te mau peu e haapiihia, e faaoti vetahi i te faaite i te haerea tia ore e te rave i te ohipa petaraa. Ua faaî te feia îite tera te tumu e ore ai te mau faatereraa taata e nehenehe e faaore i te petaraa. Te tiaturi nei râ te feia mana e nehenehe ta ratou e faaiti i te reira, oia atoa te mau fifi i tupu no tera peu.

TE RAVEA: Ia au i te faaauraa parau a te Nunaa Amui no te patoi i te ohipa petaraa, te parauhia ra e tia i te feia mana ia haafaufaa i “te haerea hapa ore e te tia, oia atoa i te faufaaraa ia haapao i ta ratou ohipa.” E fa maitai tera! Area te Basileia o te Atua, eita e haafaufaa noa i te reira, e titau atoa râ i to ˈna mau taata ia faaite i tera mau huru maitatai. Te parau ra te Bibilia, eita “te nounou” e “te feia haavare” e fanaˈo i te Basileia.—Korinetia 1, 6:9-11; Apokalupo 21:8.

Mai te mau Kerisetiano matamua, e nehenehe te taata e haapao i tera mau titauraa teitei. Ua tamata te tahi pǐpǐ o Simona te iˈoa i te peta ia horoahia ˈtu te varua moˈa na roto i te mau aposetolo. Ua patoi atu râ ratou e ua parau: “E tatarahapa oe i taua hara na oe nei.” I to Simona iteraa i te ino o to ˈna hinaaro tia ore, ua ani oia i te mau aposetolo ia pure ia tia ia ˈna ia haapae i te reira.—Ohipa 8:18-24.

E NAFEA IA RIRO EI MELO HUIRAATIRA NO TE BASILEIA?

Noa ˈtu no teihea fenua oe, e nehenehe oe e riro ei melo huiraatira no te Basileia o te Atua. (Ohipa 10:34, 35) Maoti te haapiiraa ta te Basileia e pûpû nei na te ao, e ite oe eaha te rave. E oaoa roa te mau Ite no Iehova i te faaite ia oe i te tereraa o te hoê haapiiraa Bibilia. E nehenehe e faataa ahuru minuti i te hebedoma no te reira. Ma tera ravea, e ite atu â oe no nia i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua, oia atoa nafea te reira e faaore roa ˈi i te ohipa petaraa. (Luka 4:43) Te faaitoito atu nei matou ia farerei i te mau Ite no Iehova i to oe vahi nohoraa aore ra ia haere i nia ta matou reni Internet jw.org.

E farii anei oe hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore?

^ O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.

^ A hiˈo i te tumu parau “Te haerea tia i roto i te hoê ao piˈo, e nehenehe anei?” i roto i te vea Te Pare Tiairaa 1 no Novema 2012.