Eaha to roto?

Tapura tumu parau

RAVEA E OAOA ˈI TE UTUAFARE

A faaore i te fifi e te taata no rapae i to oe utuafare

A faaore i te fifi e te taata no rapae i to oe utuafare

MARGARET, * TE TAHI METUA VAHINE I AUTERALIA: “Ua parau te vahine matamua a ta ˈu tane i te tamarii eiaha e faaroo ia ˈu, noa ˈtu e no te tahi mea haihai mai teie ‘A haamanaˈo e haere e purumu to oe niho.’” No Margaret, te fifi ra to ˈna faaipoiporaa no taua peu ra.

Ia faaea te tahi hoa faaipoipo i te apiti apî, e pinepine e tupu te fifi i rotopu i te melo o taua utuafare apî e vetahi ê. * No te rahiraa, o te farereiraa te metua i te tamarii, te aˈoraa e te haamâuˈaraa te fifi. E huru ê atoa paha te fetii e te mau hoa i te melo apî o te utuafare. A hiˈo na e nafea te aˈoraa Bibilia e tauturu atu ai.

1. TE TAAIRAA E TE TAMARII A TE APITI MATAMUA

Te na ô ra Judith no Namibie: “E parau te vahine matamua a ta ˈu tane, e vahine apî noa vau na to ratou papa. Mai te peu e e tamariihia mâua, e ere i te taeae aore ra tuahine no ratou. Ua mauiui roa vau no ta ˈna mau parau. Mea here roa hoi na ˈu ia ratou mai te huru ra e na ˈu iho tera mau tamarii.”

Te faˈi nei te mau taata hiˈopoa e e tupu iho â te amahamaha i roto i te utuafare apî no te apiti matamua. E pinepine e peapea te mama o te tamarii e te vahine apî. Eaha râ te tauturu?

Te tahi ravea: A haamau i te mau otia tano. E fifihia paha te tamarii ia ore outou e farii ia farerei oia i to ˈna metua. * No te tamarii, mea faufaa roa iho â ‘tei fanau ia ˈna,’ to ˈna ïa na metua. (Maseli 23:22, 25) I te tahi aˈe pae, ia farii hanoa oe i ta te vahine matamua e parau, e inoino aore ra e riri atu paha to hoa faaipoipo apî. Mea maitai ia haamau i te mau otia tano no te paruru i to faaipoiporaa. I te hoê â taime e ia nehenehe, a ohipa amui e te metua o te tamarii.

NO TE MAU METUA

  • Ia tauaparau noa oe no te tamarii e to apiti matamua. Ei hiˈoraa, ma te mǎrû, a ani atu ia taniuniu mai i te tamarii i te taime tano eiaha râ mai ta ˈna e hinaaro aore ra i te maororaa po.

  • Mai te peu e e ere na oe e haapao i te tamarii, ia piri noa to taairaa e o ˈna, e nehenehe e taniuniu, papai i te rata, te e-mail e e hapono atu i te poroi. (Deuteronomi 6:6, 7) Mai vetahi, e faaohipa atoa paha oe i te Internet no te ite e no te aparau atu. Ma tera mau ravea e taa ˈi ia oe i te huru e manaˈo o to tamarii a nehenehe atu ai e tauturu ia ˈna.

NO TE VAHINE APÎ

  • A ‘aroha’ i te mama o te tamarii ma te haapapu atu e eita oe e mono ia ˈna. (Petero 1, 3:8) Mai te peu e tei to fare te tamarii, a faaite tamau atu i to ˈna huru, te mau parau maitai iho â râ. (Maseli 16:24) A ani i to ˈna mama ia horoa mai oia i te tahi manaˈo tauturu e a haamauruuru atu.

  • Eiaha te tamarii e piri noa ia oe i reira anaˈe te mama. Te na ô ra Beverly no Marite: “Ua hinaaro te mau tamarii a ta ˈu tane e pii mai ia ˈu mama. Ua farii mâua ia na reira noa i te fare eiaha râ to reira anaˈe to ratou mama aore ra fetii. Ua maitai atura to mâua Jane taairaa e i muri aˈe, ua haa amui i roto i te mau faaanaanataeraa e te mau tere a te fare haapiiraa.”

E haapao te tamarii i to hiˈoraa

TAUTURU IA MAITAI TE TAAIRAA O NA METUA E TE APITI APÎ

    E tupu te hau te vai ra anaˈe te faatura

  • Noa ˈtu e aita te metua aore ra te apiti apî i reira, eiaha e faaino i mua i te tamarii. Mea ohie ia haamoe e e nehenehe oia e huru ê i tera mau parau. Aita atoa oe i ite e nafea aore ra afea e faaitehia ˈi ta oe mau faainoraa. (Koheleta 10:20) Ia faatia mai te tamarii i tei parauhia, a tauaparau noa i nia i to ˈna mau manaˈo hohonu. E parau atu paha oe: “Ee, ua peapea roa vau no ta oe i faaroo. Ua riri paha mama ia ˈu. I te tahi taime, e na ô iho â te taata ua riri anaˈe ratou.”

  • A haamau i te faatureraa tano e a aˈo i te tamarii tei ǒ oe aore ra i ǒ te mama anaˈe oia. Aita anaˈe e nehenehe, a faataa i te taa-ê-raa ma te ore e faahapa i te metua. A hiˈo na i to muri nei tupuraa:

    Te vahine apî: Tim, a haere na tarai to oe tauera.

    Tim: I ǒ mama, e vaiiho noa matou na ˈna e tarai.

    Te vahine apî (ma te riri): No reira iho â ïa oe i te hupehupe.

    E ere anei to muri nei pahonoraa i te mea maitai aˈe?

    Te vahine apî (ma te mǎrǔ): I ǒ nei, mea taa ê. Na te taata iho e tarai i to ˈna tauera.

  • Eiaha e faanaho i te tahi mea tei te mama anaˈe te tamarii. (Mataio 7:12) E mai te peu e eita e nehenehe e taui i te mahana o tera ohipa, a ani na mua ˈtu i te parau faatia hou a faaite ai i te tamarii.

TA OE E RAVE: A pee na i to muri nei mau manaˈo ia farerei oe i te vahine faaipoipo apî aore ra matamua a to tane:

  1. A hiˈo atu ma te mata ataata e eiaha e faaite atu i te au ore.

  2. A aroha ˈtu ma te faahiti i to ˈna iˈoa. E na ô paha oe: “Iaorana Jane.”

  3. Mea rahi anaˈe te taata, a pii atu ia ˈna ia tapiri mai.

2. TE TAAIRAA E TE TAMARII PAARI

Ua papai te buka Step Wars i ta te tahi vahine i parau no ta ˈna tane. E paruru noa oia i ta ˈna mau tamarii paari. Eita atoa oia e farii e mea ino ratou i nia ia ˈna. Te na ô ra tera vahine: “Ua riri taue atura vau. E nafea oe e nehenehe ai e vaiiho i te tamarii paari e tuino i to oe faaipoiporaa?”

Te tahi ravea: Ia taa ia oe i to vetahi ê manaˈo. Te na ô ra te Bibilia: “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:24) A feruri eaha e no te aha te tamarii e manaˈo ai mai tera. Peneiaˈe no ˈna, aita te metua e here faahou ra ia ratou. Aore ra, te haafaufaa ore ra oia i to ˈna utuafare ia farii oia i te vahine apî. E manaˈo atoa paha na metua e eita te tamarii e piri faahou mai ia faahapa ˈtu ratou.

A vaiiho e na te tau e haamaitai i to outou mau taairaa. Eiaha e faahepo ia vetahi ê ia here ia outou. (Sire a Solomona 8:4) A faaite i te manaˈo maitai. A farii atoa e e ere i te mea ohie ia piri oe e te tamarii a to hoa faaipoipo.

Noa ˈtu e mea ino vetahi, eiaha e parau hanoa i te parau aore ra e faaite i to oe manaˈo. (Maseli 29:11) Mea fifi anaˈe ia na reira, a pure mai te arii Iseraela ra Davida: “E tuu mai oe, e Iehova, i te tiai i to ˈu nei vaha: ei tiai i te uputa ra o to ˈu nei utu.”—Salamo 141:3.

Te ora ra anei outou i roto i te fare i paari ai te tamarii? Ua ite paha ïa oe e eita ratou e au ia hautihia te tahi mea i roto. No reira, eiaha e taui noa i te faanahoraa o te fare, i roto iho â râ i to ratou piha taotoraa. No te aha e ore ai e feruri e haere i roto i te hoê fare apî?

TA OE E RAVE: Mai te peu e mea ino e faatura ore noâ te tamarii paari a to hoa faaipoipo, a faaite atu ia ˈna i to manaˈo e a faaroo atu i to ˈna. Eiaha e faahepo atu ia aˈo i te tamarii. A tutava i te tâuˈa i to te tahi manaˈo. Ia ‘hoê â to orua aau’ e nehenehe ïa e haa amui no te maitai o te utuafare.—Korinetia 2, 13:11.

A faaite i to here i nia i te taatoaraa o te tamarii

3. TE TAAIRAA E TE FETII E HOA

Te na ô ra Marion, te tahi vahine i Kanada: “E taoˈa horoa noa ta to ˈu na metua na ta ˈu tamaiti eiaha râ na te mau tamarii a ta ˈu tane. Ia ore ratou e huru ê, e hinaaro mâua e hoo mai i te taoˈa, i te tahi râ taime eita e nehenehe.”

Te tahi ravea: A haapao i to oe utuafare apî. A faaite i te fetii e hoa i ta oe e hinaaro ra no te utuafare apî. (Timoteo 1, 5:8) Noa ˈtu e eita te fetii e hoa e au i te melo apî, a ani ia faatura ˈtu. A faataa i te mau fifi e tupu ia ore te tamarii e tâuˈahia e e herehia.

A vaiiho atoa i te tamarii ia haere i te metua o to hoa faaipoipo matamua. Te faatia ra Susan, te tahi mama i Beretane: “Ua faaipoipo faahou vau 18 avaˈe i muri aˈe i te poheraa ta ˈu tane. Mea fifi roa no to ˈna na metua ia farii i te reira. Ua maitai mai râ te taairaa a vaiiho ai mâua i te tamarii ia taniuniu atu. Ua tutava atoa i te haamauruuru atu no ta raua tauturu.”

TA OE E RAVE: A tauaparau e to hoa faaipoipo e nafea ia maitai noa te taairaa e te hoa aore ra fetii e au ore ra i te melo apî o te utuafare.

E nehenehe te taata no rapae e haafifi i to oraraa. E haamaitaihia râ to utuafare ia faaohipa oe i te aˈoraa Bibilia: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite.”—Maseli 24:3.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ No te mau haamaramaramaraa hau e nafea ia faaruru i te tahi atu fifi, a hiˈo i te taatoaraa o te tumu parau “Des familles recomposées épanouies,” o te Réveillez-vous! no Eperera 2012 piahia e te mau Ite no Iehova.

^ Ia faaino aore ra ia hamani ino atu râ te tahi metua o te tamarii, e titauhia paha ia etaeta ˈtu â oe no te maitai o to utuafare.

A UIUI IA OE . . .

  • E nafea ia maitai te taairaa e te hoa faaipoipo matamua a ta ˈu tane?

  • E nafea ia tauturu i te fetii e hoa ia ore e haamauiui i to ˈu utuafare?