Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ravea faufaa e oaoa ˈi te utuafare

Te tauaparauraa e te mau taurearea

Te tauaparauraa e te mau taurearea

“I aparau ohie na vau e ta ˈu tamaiti, i teie nei râ 16 matahiti to ˈna, e mea fifi no ˈu aore ra no ta ˈu tane ia ite eaha ta ˈna e manaˈo ra. E faaea noa oia i roto i to ˈna piha o ˈna anaˈe e eita oia e paraparau roa mai ia mâua!”—MIRIAM, MEHIKO.

“I te hoê tau, ua hinaaro ru ta ˈu mau tamarii e faaroo i te mau mea atoa ta ˈu e parau. E faaroo maitai ratou i te reira! I teie mahana, ei taurearea, te manaˈo ra ratou e eita vau e nehenehe e taa ia ratou.”—SCOTT, AUTERALIA.

MAI te peu e e tamarii taurearea ta oe, te ite ra paha ïa oe ia oe i rotopu i te mau metua tei faahitihia i nia nei. I mutaa iho, ua riro paha ta oe mau aparauraa e ta oe tamarii mai te hoê purumu e piti reni. I teie nei, e au ra e ua faaea na reni tauaparauraa. “I to ˈna tamariiraa, e pinepine ta ˈu tamaiti i te tuu mai e rave rahi mau uiraa,” ta te hoê metua vahine ïa, o Angela te iˈoa, e parau ra. “I teie nei, na ˈu noa e faatupu i te aparauraa. Aita anaˈe, e hope ïa te mahana aita hoê aˈe tauaparauraa faufaa.”

Mai ia Angela, e au ra paha e ua riro ta oe tamarii paraparau ei taurearea iria ohie noa. E mea poto e te toetoe paha te mau pahonoraa i te mau tutavaraa atoa no te faatupu i te hoê tauaparauraa. Ia ui oe i ta oe tamaiti, “Eaha te huru i teie mahana?” E pahono taue mai oia, “Maitai.” E i ta oe tamahine, “Eaha tei tupu i te haapiiraa i teie mahana?” “Aita hoê aˈe,” ma te tâuˈa ore. E mamû noa paha te tamarii ia tamata oe i te haamata i te hoê aparauraa ma te parau, “no te aha oe e ore ai e paraparau faahou?”

Parau mau, aita te tahi mau taurearea e fifi ra no te paraparau. Aita râ ta ratou e parau e tuea ra e ta to ratou metua e hinaaro ra e faaroo. “‘A vaiiho na ia ˈu,’ ta ta ˈu ïa tamahine i pahono pinepine na a ani ai au ia ˈna ia rave i te tahi ohipa,” ta te hoê metua vahine no Nigeria ïa, o Edna te iˈoa, e haamanaˈo ra. Hoê â atoa no Ramón, i Mehiko, e ta ˈna tamaiti 16 matahiti. “E tatamaˈi mâua fatata i te mau mahana atoa,” ta ˈna ïa e parau ra. “I te mau taime atoa e ani ai au ia ˈna ia rave i te tahi ohipa, e haamata oia i te imi i te mau otoheraa no te ore e rave i te reira.”

E fiu paha te hoê metua o te tamata nei i te paraparau i te hoê taurearea tâuˈa ore. Te faaite ra te Bibilia e ‘aore ia paraparau ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.’ (Maseli 15:22) “Ia ore au e ite eaha ta ta ˈu tamaiti e manaˈo ra, e riri vau e e hinaaro vau e tuô,” ta Anna ïa, te hoê metua taa noa, e faˈi ra. No te aha e au ra ˈi e eita te mau taata apî—e to ratou mau metua—e tauaparau faahou i te taime e mea faufaa roa ˈi te reira?

Te iteraa i te mau haafifiraa

E ere noa te tauaparauraa i te paraparauraa noa. Ua parau Iesu e “no te î hoi o te aau i parau ai te vaha.” (Luka 6:45) No reira, na roto i te hoê aparauraa maitai, e haapii tatou no nia ia vetahi ê e e faaite atu tatou i te mau mea no nia ia tatou iho. E tautooraa paha te reira tuhaa hopea no te mau taurearea, no te mea a taurearea ˈi e nehenehe te hoê tamarii paraparau roa ˈˈe e riro taue mai ei mamahu. Te parau ra te tahi feia aravihi e e manaˈo iho â te mau taurearea e te hiˈo nei te mau taata atoa i ta ratou e rave e e parau, mai te huru ra e tei nia ratou i te hoê tahua e te hoê mori patahia i nia ia ratou. Eita te mau taurearea haama e hiˈo i te mori, e tuu râ ratou i te paruru i raro, ei auraa parau, a faaea noa ˈtu ai i roto i to ratou iho ao e ere i te mea ohie no to ratou mau metua ia tomo atu.

Te tahi atu mea o te nehenehe e haafifi i te tauaparauraa, oia hoi te hinaaro o te taurearea i te tiamâraa. Eita e nehenehe e ape i te reira—te paari maira ta oe tamarii, e te hoê tuhaa o tera paariraa o te faataa-ê-raa ïa i te utuafare. E ere te auraa e ua ineine ta oe taurearea i te faarue i te fare. I roto e rave rahi tuhaa, e hinaaro â oia i ta oe tauturu hau aˈe i na mua ˈˈe. E haamata râ te hinaaroraa e faataa ê tau matahiti hou oia a riro mai ai ei taata paari. A paari mai ai ratou, mea au aˈe na te taurearea e rave rahi e hiˈopoa ratou iho i te mau mea hou a faaite ai i to ratou manaˈo ia vetahi ê.

Oia mau, mea paraparau aˈe paha te mau taurearea i to ratou mau hoa—mai ta te hoê metua vahine no Mehiko, o Jessica te iˈoa, i tapao. “I to ˈna apîraa, e faaite noa mai ta ˈu tamahine ia ˈu i to ˈna mau fifi,” ta ˈna ïa e parau ra. “I teie nei, e faaite oia i to ˈna mau hoa.” Mai te peu e mai tera atoa e ta oe taurearea, eiaha e faaoti e ua patoi oia ia oe i nia i to oe tiaraa metua. Te faaite ra râ te mau titorotororaa e noa ˈtu e aita te mau taurearea e farii ra i te reira, e haafaufaa ratou i te mau aˈoraa a to ratou mau metua hau aˈe i ta to ratou mau hoa. E nafea ïa e papu ai e e matara noa te opani o te tauaparauraa?

Ravea no te manuïa—te faatoparaa i te mau haafifiraa

A feruri na e te faahoro ra oe i nia i te hoê purumu roa afaro. E rave rahi kilometera, ua rave oe i te tahi noa mau faatanoraa rii i to oe aveia. I muri iho, e tipuu taue te purumu. No te vai noa râ i nia i te purumu, aita ˈtu e ravea maori râ te faatanoraa i to aveia. Hoê â huru atoa a taurearea mai ai ta oe tamarii. Tau matahiti i te maoro, ua titauhia paha ia faatano rii oe i ta oe mau huru raveraa. I teie nei râ, te rave ra te oraraa o ta oe tamarii i te hoê tipuuraa taue, e mea titauhia ia tipuu atoa oe ma te faatano i ta oe mau raveraa. A ui ia oe iho i teie mau uiraa.

‘Ia hinaaro ta ˈu tamaiti aore ra tamahine e paraparau, ua ineine anei au no te tauaparauraa?’ Te parau ra te Bibilia: “Mai te lemoni auro i roto i te vairaa ario, o te parau ïa ia parauhia i te taime mau ra.” (Maseli 25:11) Te haamaramarama maitai ra teie irava e e pinepine o te taime te ravea. Ei faahohoˈaraa: Eita te hoê taata faaapu e nehenehe e haavitiviti aore ra e faataime i te auhune. E nehenehe noa oia e rave i tei nehenehe i te taime ootiraa tano maitai. E taime iho â paha to ta oe taurearea e hinaaro ai oia e paraparau. Eiaha e mairi i taua taime maitai ra. “E rave rahi taime, e haere mai ta ˈu tamahine i to ˈu piha i te po, i te tahi taime no te hoê hora,” ta Frances ïa, te hoê metua vahine taa noa i Auteralia, e parau ra. “Eita vau e au e ara maoro i te po, e ere ïa i te mea ohie, i tera râ mau maororaa po, ua aparau mâua no nia i te mau mea atoa.”

A TAMATA NA: Eita anaˈe ta oe taurearea e hinaaro e paraparau, a rave amui i te hoê ohipa—a hahaere na raro aore ra na nia i te pereoo, a hauti, aore ra a rave i te hoê ohipa titauhia e ati aˈe te fare. E pinepine e e tauturu taua mau mea faanaho-ore-hia ra i te taurearea ia paraparau mai.

‘Te haroaroa ra anei au i te poroi i muri mai i ta ˈna mau parau?’ Te parau ra te Ioba 12:11 e: “E ere anei na te tariˈa nei e faaroo i te huru o te parau, mai te vaha atoa nei e tamata i te huru o ta ˈna maa?” E mea faufaa roa ia “faaroo” i teie nei eaha ta ta oe tamaiti aore ra tamahine e parau ra. E pinepine te taurearea i te paraparau mai te huru ra e ua tano noa ratou. Ei hiˈoraa, e parau mai paha ta oe tamaiti aore ra ta oe tamahine, “E faariro noa oe ia ˈu mai te hoê tamarii!” aore ra “Eita roa ˈtu oe e faaroo mai!” Eiaha e mârô i nia i te mau parau tano ore “noa” aore ra “roa ˈtu,” a farii râ e aita paha ta outou tamarii e paraparau ra i roto i te auraa mau. Ei hiˈoraa, “E faariro noa oe ia ˈu mai te hoê tamarii” te auraa paha ïa e “E au ra e aita oe e tiaturi maira,” e “Eita roa ˈtu oe e faaroo mai” peneiaˈe “Te hinaaro nei au e parau ia oe eaha mau na to ˈu manaˈo.” A tutava i te haroaroa i te poroi i muri mai i te mau parau.

A TAMATA NA: Ia faahiti mai ta oe taurearea i te mau parau puai, a parau atu mai teie te huru: “Te ite ra vau e te riri ra oe, e te hinaaro nei au e ite eaha ta oe e manaˈo ra. A parau mai na no te aha oe e manaˈo ai e te faariro ra vau ia oe mai te hoê tamarii.” E a faaroo ma te ore e tâpû i ta ˈna parau.

‘Te haafifi ra anei au ma te opua ore i te tauaparauraa ma te faahepo i ta ˈu taurearea ia paraparau?’ Te parau ra te Bibilia: “E ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau ra.” (Iakobo 3:18) Na roto i ta oe mau parau e to oe huru, a faatupu i “te hau” ia nehenehe te reira e turai i ta oe taurearea ia paraparau. A haamanaˈo, e taata turu oe no ta oe tamarii. A tauaparau ai oe ia ˈna, eiaha e paraparau atu mai te hoê auvaha ture o te faahapa tahaa ra i te hoê ite i te tiripuna. “Eita iho â te hoê metua feruriraa paari e faahiti i te parau mai teie, ‘Afea oe e paari mai ai i roto i to oe feruriraa?’ aore ra, ‘Ehia taime to ˈu parau-noa-raa ia oe?’” ta te hoê metua tane i Korea ïa, o Ahn te iˈoa, e parau ra. “I muri aˈe i to ˈu haperaa e rave rahi taime i roto i teie tuhaa, ua tapao vau e ua riri ta ˈu mau tamaroa eiaha noa no ta ˈu huru paraparau, no te mau mea atoa râ ta ˈu i parau.”

A TAMATA NA: Ia ore ta oe taurearea e tâuˈa mai i ta oe mau uiraa, a tamata i te tahi atu ravea. Ei hiˈoraa, a parau i ta oe tamahine eaha to oe huru i teie mahana e a hiˈo e e pahono mai anei oia, eiaha râ e ani atu ia ˈna no ˈna. Aore ra no te ite eaha te manaˈo o ta oe tamarii i nia i te hoê tumu parau, a tuu atu i te mau uiraa e ere no nia ia ˈna. A ani eaha te manaˈo o te hoê o to ˈna mau hoa i nia i te tumu parau. E a ani ia ˈna eaha te aˈoraa ta ˈna e horoa i to ˈna hoa.

E maraa ia outou te tauaparauraa e te mau taurearea. A faatano i ta outou huru tauaparauraa e ta outou mau tamarii ia au i to ratou hinaaro. A tauaparau e te tahi atu mau metua o tei manuïa i roto i te reira tuhaa. (Maseli 11:14) A tauaparau ai e ta outou tamaiti aore ra tamahine, ‘ia ru outou i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.’ (Iakobo 1:19) Hau roa ˈtu â, eiaha roa ˈtu e faaea i te tutava i te haapii i ta oe mau taurearea ‘i te aˈo a Iehova.’—Ephesia 6:4.

A UI IA OE IHO . . .

  • Eaha te mau tauiraa ta ˈu i tapao a taurearea mai ai ta ˈu tamarii?

  • E nafea vau e nehenehe ai e haamaitai i te tauaparauraa?