Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE FEIA APÎ

E nafea ia haavî i to huru?

E nafea ia haavî i to huru?

TE FIFI

“Ua riri roa vau i to ˈu tuahine e ua turai puai i te opani. Poopoo roa aˈera te pǎpai i te auri e vai ra i nia i te opani. E au vau i te tamarii i tera taime e e haamanaˈo tamau mai tera apoo i te reira.”—Diane. a

“Ma te riri, ua parau vau, ‘E papa ino roa oe!’ e ua tapiri taue i te opani. Ua ite râ vau i te mauiui i nia i te hohoˈa o papa. I tera taime, ua tatarahapa roa vau i te faahitiraa i tera mau parau.”—Lauren.

Mai to Lauren e Diane anei to oe huru? Mai te peu e e, e nehenehe teie tumu parau e tauturu atu.

TE TIA IA ITE

E ino roa to oe roo. Ua na ô Briana, 21 matahiti: “Ua matau vau i te parau, aita e ravea, mai tera iho â to ˈu huru. Ua haamata râ vau i te taa e au te taata i te maamaa ua riri roa anaˈe. Huru ê atura vau e ua manaˈo, ‘Iae, mai tera ïa to ˈu huru i mua i te taata?’”

Te na ô ra te Bibilia: “Te taata iria ra te rave ra i te parau maamaa.”—Maseli 14:17.

Mai te mouˈa auahi, e apehia te taata e riri hanoa

E ape te taata ia oe. Te parau ra Daniel, 18 matahiti: “Ia ore oe e haavî ia oe, e riro oe i te haama e eita te feia e haaati ra e faatura ˈtu.” E 18 matahiti to Elaine e tera atoa to ˈna manaˈo. Te na ô ra oia: “Mai tera anaˈe to huru, eita te taata e au ia oe, e riaria râ.”

Te parau ra te Bibilia: “Eiaha e faataua ˈtu i te taata iria; e eiaha e faaau atoa ˈtu i te haerea o te taata riri noa ra.”—Maseli 22:24.

E nehenehe oe e taui. Te na ô ra Sara, 15 matahiti: “Eita oe e nehenehe e ite oioi i to huru i mua i te tahi tupuraa, e tia râ ia oe ia haavî ia oe iho. Aita e faufaa ia ura taue noa.”

Te parau ra te Bibilia: “Tei ore e ru i te riri ra e maitai rahi to ˈna i to te feia puai; e tei vi to ˈna ihora aau i tei pau ia ˈna te oire.”—Maseli 16:32.

EAHA ÏA TE RAVE?

A feruri i te tia ia rave no te taui. Eiaha e parau noa, mai tera iho â vau, a tutava râ i te taui i to huru, peneiaˈe i roto i na avaˈe e ono e haere atu nei. A tapao tamau i te mau tauiraa ta oe i rave. Ia riri oe, a papai (1) eaha tei tupu, (2) mai te eaha to huru i tera taime e (3) eaha te tia ia oe ia haamaitai e no te aha. I muri iho, a faaoti i te haamaitai i to huru ia riri faahou oe. Teie te tahi manaˈo tauturu: A haamanaˈo noa atoa eaha te mau tauiraa maitai ta oe i rave! A papai ua oaoa aore ra mauruuru anei oe i muri aˈe i to oe haavîraa ia oe iho.Aratairaa Bibilia: Kolosa 3:8.

A haavî ia oe. Ia riri oe i te tahi taata aore ra no te tahi ohipa, eiaha e hue hanoa i te parau. Mea au aˈe ia tiai e ia titauhia, a huti maitai i to aho. Te parau ra Erik, 15 matahiti: “Ia rave au i te taime no te huti i to ˈu aho, e feruri au eaha te ohipa aore ra te parau ta ˈu e nehenehe e tatarahapa i muri aˈe.”Aratairaa Bibilia: Maseli 21:23.

A feruri i to vetahi ê manaˈo. I te tahi taime, e riri paha oe no te mea ua haapao noa oe i tei faariri ia oe. A tamata na râ i te feruri i to vetahi ê manaˈo. Te parau ra hoê vahine apî o Jessica te iˈoa: “Noa ˈtu ua iria mai te tahi taata, te vai ra iho â te tahi faataaraa e tauturu ia ˈu ia taa i te tumu i na ô ai oia.”Aratairaa Bibilia: Maseli 19:11.

Ia titauhia, a haere ê. Te na ô ra te Bibilia: “E faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino.” (Maseli 17:14) Mai ta teie irava e faaite ra, mea au aˈe ia haere ê ua rahi roa anaˈe te riri. No te ore ia manaˈo noa i tei faariri ia oe e o te faarahi atu â i te reira, a faarue i tena vahi. Te na ô ra hoê vahine apî o Danielle te iˈoa: “Ia haere au e faaetaeta i to ˈu tino, e tauturu mai te reira ia tamǎrû e ia haavî ia ˈu.”

Eiaha ia inoino hanoa. Te na ô ra te Bibilia: “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia.” (Ephesia 4:26) Te parau atoa ra: “A manaonao, a mamu râ.” (Salamo 4:5, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) A tapao e ere te riri te fifi, te ohipa râ e tupu i muri aˈe. Te parau ra hoê taurearea o Richard te iˈoa: “Ua riri anaˈe oe no ta vetahi ê i rave, ua vaiiho oe ia ratou ia faatere atu. No te aha e ore ai e faaite i te huru taata paari e eiaha e tâuˈa ˈtu.” Ma te na reira, e tia ia oe ia haavî ia oe.

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie tumu parau.