Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA

Te peu e hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini

Te peu e hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini

TE FIFI

Ua faaroo paha oe e e pinepine te mau taurearea i te hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini i teie mahana. Te feruri ra ïa oe, ‘te na reira atoa anei ta ˈu tamarii?’

E hinaaro oe e tauaparau e ta oe tamarii, tera râ, e nafea? Hou a pahono ai, e hiˈopoa anaˈe i te tumu e na reira ˈi te taurearea e no te aha e mea faufaa ˈi ia haapao maitai i tera peu. a

TE TUMU

  • E hapono vetahi taurearea i te poroi faufau i te taata ta ratou e faahinaaro ra.

  • I te tahi taime, e hapono te hoê tamahine i te hohoˈa e faaite ra ia ˈna e vai tahaa noa no te mea ua faahepohia o ˈna e te tamaroa.

  • E hapono rahi paha te tahi tamaroa i te hohoˈa e faaite i te hoê tamahine e vai tahaa noa no te faaanaanatae i to ˈna mau hoa aore ra no te tahoo.

Noa ˈtu eaha te tumu, e nehenehe te mau taurearea e fifi no te hoê noa poroi na roto i te vini. Te na ô ra te tahi buka e faaite ra i te ohipa atâta i nia Internet: “Ma te hapono noa i te hoê poroi aore ra hohoˈa, e taui roa te oraraa.”

Eita te rahiraa e taa ra e mea atâta roa ia tuu i te tahi hohoˈa i nia Internet. Eita hoi e nehenehe e ite e nafea vera ma e faaohipa ˈi i te reira. Teie te tahi tupuraa ta te hoê pu titorotororaa i Marite i faatia no te hoê tamahine e 18 matahiti: “Na roto i te vini, ua hapono oia i te hoê hohoˈa e faaite ra ia ˈna e vai tahaa noa i to ˈna hoa tamaroa e ua hapono-atoa-hia i hanere tiahapa taurearea o ta ˈna fare haapiiraa. Ua na reira atoa te tahi atu mau piahi no te totoa i te tamahine. I muri aˈe, ua haapohe oia ia ˈna.”—Federal Bureau of Investigation.

E faautua te ture i te feia e rave i tera peu. I te tahi mau fenua, tera atoa te tupu ia hapono te tamarii i te hohoˈa faufau i te tahi atu tamarii. E tapao-atoa-hia to ratou iˈoa i nia i te tapura o te feia rave ino i te pae taatiraa! Ei metua, tei nia anaˈe i to oe iˈoa te parau faaau no te vini aore ra ia vaiiho noa oe i te tamarii ia rave i tera peu, e nehenehe atoa oe e faautuahia.

E NAFEA ÏA?

A haamau i ta oe mau faatureraa. Noa ˈtu e eita e itehia te mau ohipa atoa ta te tamarii e rave i nia i te vini, ia papu ia ˈna i ta oe mau faatureraa. A faaara atoa i te tupu ia ore oia e haapao i te reira. A haamanaˈo ei metua, e tiaraa to oe ia hiˈopoa i te vini a ta oe tamarii taurearea.—Aratairaa Bibilia: Ephesia 6:1.

A tauturu i ta oe tamarii ia feruri i te mau faahopearaa. E nehenehe e parau atu: “Ua rau te manaˈo o te taata no nia i tera peu. No oe, e nafea ia faataa i te reira?” “Teihea hohoˈa e ere i te mea maitai ia hapono?” “I te tahi fenua, i mua i te ture, e taata rave ino te tamarii e hapono i te hohoˈa e faaite ra i te tahi atu e vai tahaa noa. No oe, mea ino anei?” “No te aha e peu ino ia hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini?” A faaroo maitai i ta ˈna e parau e a tauturu atu ia feruri i te mau faahopearaa o tera peu.—Aratairaa Bibilia: Hebera 5:14.

A tauturu i ta oe tamarii ia feruri i te mau faahopearaa

A faaineine ia ˈna. E nehenehe e parau i ta oe tamahine: ‘Ia faahepo te tahi tamaroa i te hoê tamahine ia hapono i te poroi e hohoˈa faufau ia ˈna, ia aha tera tamahine? E farii anei o ˈna no te riro ei hoa no ˈna? E patoi anei ma te faaite noa râ e te faahinaaro atu ra o ˈna? E faaea anei i te faahoa ˈtu? E faaite anei i te tahi taata paari?’ A tauturu i ta oe tamarii tamahine aore ra tamaroa ia feruri i ta ˈna e rave ahani o ˈna tera.—Aratairaa Bibilia: Galatia 6:7.

A tauturu i te tamarii ia ite eaha te mea maitai. A faaohipa i to muri nei uiraa: ‘E mea faufaa anei te hoê roo maitai? Eaha ta oe e hinaaro ia parau vera ma no nia ia oe? Ia totoa oe i te tahi tamarii ma te hapono i te hohoˈa faufau, eaha to oe manaˈo no nia ia oe iho? A rave ai i te mea maitai, eaha to oe huru?’ A tauturu i ta oe tamarii ia tapea i te “aau [aore ra, manaˈo haava] hapa ore.”—Petero 1, 3:16.

A horoa i te hiˈoraa maitai. Te na ô ra te Bibilia e mea viivii ore e te haavare ore te paari no ǒ mai i te Atua. (Iakobo 3:17) Mai tera anei to oe huru? Teie tei papaihia i roto i te tahi buka e faaite ra i te ohipa atâta i nia Internet: “E mea titauhia ia horoa tatou iho i te hiˈoraa maitai e ia ore e mataitai i te hohoˈa e reni faufau aore ra tano ore.”

a I roto i teie tumu parau, te faahitihia ra te peu e hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini. No te ite atu â, a haere i nia te reni jw.org e a taio i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea—Te tia ia ite no nia i te peu e hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini.”—A pata i nia TE BIBILIA E OUTOU > TAUREAREA (Farani).