Eaha to roto?

Tapura tumu parau

IA AU I TE BIBILIA

Te feia riirii

Te feia riirii

Te tâuˈa mau ra anei te Atua i te feia riirii?

“Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, . . . o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Hebera 13:5.

TA TE ATUA AUPURU

Ia fifi mau te hoê taata haamori a Iehova, e itehia ta te Atua aupuru ma te ravea rau. O te tauturu î i te here a te mau hoa Kerisetiano, te tahi. a Te na ô ra te Iakobo 1:27 (Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976): “O te haapaoraa mau e te viivii ore i mua i te aro o te Atua e te Metua ra, o teie ïa: Te hamani maitai i te otare e te vahine ivi i to ratou ra ati.”

Ua tauturu te mau Kerisetiano matamua te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa, ua tohuhia e e tupu te oˈe rahi i Iudea. Ua faaoti te mau Kerisetiano o Anetiohia, i Suria, ‘e hapono i te taoˈa no te tauturu i te mau taeae e parahi ra i Iudea.’ (Ohipa 11:28-30) I te pae hopea, ua fanaˈo to ratou mau hoa Kerisetiano riirii i tei hinaaro-mau-hia. Ua itehia ïa te here Kerisetiano i te ohiparaa.—Ioane 1, 3:18.

E nafea te feia riirii e maitaihia ˈi?

“O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe.”—Isaia 48:17, 18.

E FAUFAAHIA OE I TA TE ATUA TAUTURU

Mai ta e mirioni taata i ite, ua riro te paari o te Bibilia ei tauturu e ei aratairaa maitai roa ˈˈe. Te na ô ra te Maseli 2:6, 7: “O Iehova hoi tei horoa mai i te paari, e no roto i to ˈna vaha te parau e te ite. Te vaiiho ra oia i te ora [aore ra paari] no te feia parau-tia.” Ia imi te taata i tera paari a faaohipa ˈtu ai, e faufaahia ïa ratou.

Ei hiˈoraa, e haapae ratou i te mau peu iino matauhia mai te raveraa i te raau taero aore ra te inu-hua-raa i te ava. Eita ïa te moni e pau. (Korinetia 2, 7:1) E riro atoa mai ratou ei taata haerea tia, haapao maitai atu â, e te tiaturihia, e noaa ohie ai te ohipa aore ra e riro ai ratou ei taata rave ohipa maitai. Te parau ra te Ephesia 4:28 (Te Faufaa Api): “O tei eia na, eiaha oia e eia faahou; ia rave rā tōna rima i te ohipa . . . ia noaa mai tāna faufaa ei tautururaa na tei ere.”

Ua tauturu iho â anei te paari o te Bibilia i te feia riirii?

“E faatiahia . . . te paari e ta ˈna ra mau tamarii.”—Mataio 11:19.

NA TE MAU HIˈORAA E HAAPAPU MAI

Tera tei tupu no Wilson o te ora ra i Ghana. Ei rave ohipa no te hoê taime poto, ua fatata ta ˈna tau raveraa ohipa i te hope. I te mahana hopea râ, a horoi ai oia i te pereoo a to ˈna paoti, itea maira ia ˈna te tahi tino moni i roto. Parau atura te taata haapao ia ˈna ia tapea ˈtu te moni. Ei Ite no Iehova, aita Wilson i farii i te eiâ, faahoˈi atura i te reira i te paoti. Noaa aˈera ta ˈna ohipa taime taatoa e i muri aˈe riro ihora ei taata rahi.

O Géraldine i Europa atoa te tahi. Ua tihatihia oia no te mea aita to ˈna paoti e au ra i te mau Ite no Iehova. Ua faaite râ te mama o taua paoti vahine ra e ua hape mau oia ma te na ô: “Mai te peu e e hinaaro oe i te hoê rave ohipa tiaturihia e te rave maitai i ta ˈna ohipa, aita ˈtu ïa rave ohipa maitai aˈe i te Ite no Iehova.” Ua rave ta ˈna tamahine i te mau maimiraa no nia i te mau Ite. I muri aˈe, rave faahou atura Géraldine i ta ˈna ohipa.

O Sarah, i Afirika Apatoa, te tahi atu. E metua vahine taa noa hoi oia o tei faaruru i te mau fifi. Ua ite râ oia i te here Kerisetiano i te ohiparaa i to ta ˈna amuiraa tautururaa i to ˈna utuafare i te pae o te maa e te faurao. I muri aˈe, ua parau atura ta ˈna mau tamarii: “Mea rahi to matou papa e mama i roto i te amuiraa.”

E rave rahi atu â tupuraa te nehenehe e faatia. Te haamanaˈo maira te reira i te Maseli 1:33 (Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) o te na ô ra: “Area . . . o tei faaroo iaˈu [Iehova] ra, e parahi noa ïa ma te mataû ore.” E parau mau iho â!

a I te tahi mau fenua, e horoa te faatereraa i te tahi moni tauturu na te feia riirii. Aita anaˈe râ, na te fetii na mua e haapao ia ratou.—Timoteo 1, 5:3, 4, 16.