Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tauturu no te feia tei rave-ino-hia i te fare

Tauturu no te feia tei rave-ino-hia i te fare

 Te parau ra te Taatiraa no te ea na te ao nei: “Te rahi noa ˈtu ra te vahine e rave-ino-hia ra na te ao nei, mea ru ia ravehia te tahi ohipa ia faaea te reira.” Ia au i ta ratou titorotororaa, fatata 30 vahine i nia i te 100 o tei rave-ino-aˈena-hia e to ratou hoa. Ia au i te tahi hiˈopoaraa apî a te Hau amui, i roto hoê matahiti, pauroa te mahana, 137 vahine tei haapohehia na te ao nei e to ratou hoa aore ra te tahi mero utuafare. a

 Papu, na nia noa i te mau numera, te taahia ra e rave rahi vahine o te rave-ino-hia ra i te fare. Aita râ te mau titorotororaa e faahiti ra i te hepohepo e te mauiui rahi ta ratou e faaruru ra.

 Te rave-ino-hia ra anei oe i te fare? Ua matau anei oe i te tahi tei roto i tera tupuraa? Mai te peu e e, a hiˈopoa i teie mau manaˈo tauturu no roto mai i te Bibilia.

  E ere no oe te hape

  E nehenehe oe e ani i te tauturu

  E tauturu te Atua ia oe

  E ore te taata e rave-ino-faahou-hia

  E nafea oe ia tauturu i tei rave-ino-hia?

 E ere no oe te hape

 Ta te Bibilia e parau ra: “E haava . . . te Atua ia tatou tataitahi ia au i ta tatou mau ohipa.”—Roma 14:12.

 A haamanaˈo: O te taata e rave ino ra ia oe te fifi.

 Ia parau to oe hoa o oe te fifi, o ˈna te hape ra. Te faauehia ra te tane ia here i ta ˈna iho vahine, eiaha râ ia rave ino ia ˈna.—Kolosa 3:19.

 I te tahi taime, e rave ino te hoê taata ia vetahi ê no te tahi paha fifi i te pae feruriraa, no to ˈna huru oraraa na mua ˈˈe aore ra no te ava. Noa ˈtu râ, e haava iho â te Atua ia ˈna no ta ˈna i rave i nia ia oe. I te aro o te Atua, o ˈna tei rave i te ino, na ˈna ïa e rave i te mau tauiraa e titauhia.

 E nehenehe oe e ani i te tauturu

 Ta te Bibilia e parau ra: “E tupu râ [te mau opuaraa] mea rahi anaˈe te taata aˈo.”—Maseli 15:22.

 A haamanaˈo: Mai te peu te mǎtaˈu ra oe aore ra aita oe i ite eaha te rave, a ani i te tauturu.

 No te aha mea faufaa ia ani i te tauturu? Ia rave-ino-hia oe, mea rahi te mau mea ta oe e haapeapea ra e e hinaaro ïa oe i te tauturu no te taa eaha te mea faufaa roa ˈˈe:

  •   To oe ora?

  •   Te maitai o ta oe tamarii?

  •   Te moni no te aufau i te mau haamâuˈaraa?

  •   To oe here i to oe hoa?

  •   To oe hinaaro ia afaro faahou orua mai te peu e taui to oe hoa?

 I roto i to oe tupuraa, e peapea roa oe. Ihea ïa oe e imi ai i te tauturu?

 I te hoê hoa papu aore ra mero utuafare. Mea maitai ia paraparau oe i te hoê taata o te tâuˈa ra ia oe. E faaroo o ˈna ia oe e e nehenehe mau o ˈna e tauturu rahi ia oe.

 I te mau taatiraa no te feia e rave-ino-hia i te fare. Ua faataa tera mau taatiraa i te numera niuniu no te tauturu oioi i te taata. Ia niuniu atu oe, e faaite ratou eaha ta oe e nehenehe e rave no te paruru ia oe. Mai te peu te farii ra to oe hoa e fifi to ˈna e te hinaaro mau ra o ˈna e taui, e nehenehe paha o ˈna e niuniu i te tahi pu ia tauturuhia o ˈna.

 I te feia faaineinehia no te mau tupuraa ru. O vai ma ïa? Te vai ra te mau taote, tuati maˈi e te tahi atu feia toroa.

 E tauturu te Atua ia oe

 Ta te Bibilia e parau ra: “Tei pihai iho Iehova b i te feia o te mauiui ra, te faaora nei oia i te feia o te toaruaru ra.”—Salamo 34:18, nota.

 A haamanaˈo: Te haapapu ra te Atua e tauturu o ˈna ia oe.

 Te tâuˈa mau ra Iehova ia oe. (Petero 1, 5:7) Te taa ra ia ˈna to oe huru e te mau manaˈo hohonu e vai ra i roto i to oe aau. E nehenehe o ˈna e tamahanahana ia oe na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Te hinaaro ra o ˈna ia pure oe ia ˈna no te ani i te paari e te puai e titauhia i roto i to oe tupuraa.—Isaia 41:10.

 E ore te taata e rave-ino-faahou-hia

 Ta te Bibilia e parau ra: “E noho ratou tataitahi i raro aˈe i ta ratou tumu vine e ta ratou tumu suke, e eita hoê e faariaria ia ratou.”—Mika 4:4, nota.

 A haamanaˈo: Te haapapu ra te Bibilia fatata te taime e ora hau noa te mau mero utuafare atoa.

 O Iehova anaˈe te nehenehe e faaore roa i te mau fifi atoa. Te parau ra te Bibilia: “E tamǎrô oia i te mau roimata atoa o to ratou mata. E ore roa te pohe, e ore atoa te oto e te auê e te mauiui.” (Apokalupo 21:4) Ia tae i tera mahana, eita tatou e haamanaˈo faahou i te mau mea o tei haamauiui na ia tatou, e oaoa roa râ tatou! (Isaia 65:17) Tera te huru oraraa ta te Bibilia e fafau ra!

a Te faahitihia ra te parau o te mau vahine, e tano atoa râ teie mau manaˈo no te mau tane o tei rave-ino-hia.

b O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.