Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HÅKAN DAVIDSSON | AAMU

Ia haapii e rave rahi atu â taata i te parau mau

Ia haapii e rave rahi atu â taata i te parau mau

 Ua fanauhia e ua paari au i Tuete. I to ˈu taurearearaa, ua farii au i te haapiiraa a te feia o te ore e tiaturi ra te vai ra te Atua. No reira i to ˈu papa, to ˈu mama e to ˈu tuahine haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, aita vau i anaanatae.

 Aita râ papa i faaea i te ani mai ia haapii i te Bibilia. I te hopearaa, ua farii au. Ua faahiahia roa vau te tuati ra ta te Bibilia e parau ra i te mau maimiraa a te mau aivanaa. I muri mai, ua papu roa ia ˈu o te Bibilia te Parau a te Atua e mea tano ta te mau Ite no Iehova e haapii nei e te ora ra ratou ia au i te mau faaueraa Bibilia. Ua bapetizohia vau i te matahiti 1970 i te hoê â mahana e o papa. Tau matahiti i muri aˈe, ua na reira atoa mama e to ˈu na tuahine e piti.

 E rave rahi feia apî ta ˈu i matau o te au noa i te arearea. Ia hiˈohia ˈtu e au e mea au roa. E 17 matahiti to ˈu i tera taime, ua faahinaaro atoa ïa vau i tera huru oraraa. A ite ai râ vau i te oaoa o te taeae e te tuahine o te faatere ra i ta ˈu haapiiraa, ua hinaaro atoa vau e rave i te taviniraa taime taatoa mai ia raua. E ua na reira iho â vau i te 21raa o to ˈu matahiti.

Ua bapetizohia vau i te hoê â mahana e o papa i to ˈu pae aui

 Ua faaoaoa rahi mau te taviniraa pionie ia ˈu. Ta ˈu noa e tatarahapa ra, aita vau i haamata oioi i te reira. Mea au roa na ˈu e poro i te uahu o te oire Göteborg, e faaite au i te parau mau i te feia e rave ra i te ohipa i nia i te mau pahi rahi o te paraparau ra i te mau reo huru rau.

 I na 50 matahiti i mairi, ua fanaˈo vau i te hoê haamaitairaa taa ê mau no te tauturu i te feia no te mau reo huru rau ia ite i te parau apî oaoa. E faataa ˈtu vau mea nahea te reira i te haamataraa.

Te ohiparaa e te MEPS

 Ia tamau noa vau i ta ˈu taviniraa pionie, ua rave au i te ohipa i te tahi mau mahana ei taata hamani i te reta no te ohipa neneiraa. I tera tau, ua taui te faanahoraa no te neneiraa. Eita e faaohipa-faahou-hia te reta hamanihia i te tapau, e papai e e hamanihia râ te hohoˈa o te mau reta, e patahia te hohoˈa a tuuhia ˈtu ai i roto i te roro uira. Ua haapii au i te faaohipa i te matini roro uira matamua roa no te faaineine i te mau iri papai no te neneiraa.

I to mâua faaipoiporaa

 I te matahiti 1980, ua faaipoipo vau ia Helene, te tahi pionie tamau o tei au atoa e farerei i te taata no te mau nunaa rau e e haapii i ta ratou mau peu. Ta mâua fa, e haere ïa i te Haapiiraa no Gileada e e tavini ei mitionare.

 Tera râ, i te mea ua ohipa na vau i roto i te ohipa neneiraa, ua titau-manihini-hia mâua Helene ia tavini i te Betela i Tuete. Te hinaaro ra te faanahonahoraa e faaohipa i te mau ravea apî no te haamaitai i ta tatou ohipa neneiraa. No reira, i te matahiti 1983, tonohia ˈtura mâua i te Betela i Walkill i New York ia haapiipiihia mâua no nia i te tahi faanahoraa roro uira apî ta te mau taeae e faaineine ra, oia hoi, te faanahoraa roro uira no te pia na roto e rave rau reo parauhia MEPS. a

Te faaineine ra vau i te MEPS no Hong Kong, Mehiko, Nigéria e Paniora

 Ua haapii mâua, te MEPS, o te hoê ïa faanahoraa roro uira no te nenei i te api te vai ra e rave rahi reta e papai e na reira atoa te hohoˈa. Ta matou tuhaa ohipa, o te hamaniraa ïa i te mau papai e reta apî ta te MEPS e faaohipa no te nenei i ta tatou mau papai na roto e rave rahi atu â reo. I teie nei, te pia nei te mau Ite no Iehova i te mau papai o te faaite i te parau apî oaoa na roto hau atu i te 1 000 reo.

 I muri mai , ua tonohia mâua Helene i Asia ia nehenehe te tahi atu mau reo e faaôhia mai i roto i te MEPS. No mâua, e haamaitairaa taa ê mau ia turu i teie ohipa ia atutu te parau apî oaoa na roto e rave rahi atu â reo.

Te haamatauraa i te peu a te tahi atu nunaa

 I te matahiti 1986, ua tere mâua Helene i Initia. Ua huru ê roa mâua! I te taeraa ˈtu mâua i Bombay parauhia i teie nei Mumbai, ua hitimahuta roa mâua, mea rahi te mau mea ta mâua e ite ra aita mâua i matau. Mea taa ê roa te peu i Tuete e i Initia. I te hebedoma matamua noa, ua opua mâua e hoˈi.

 Tera râ, i te mairiraa te hebedoma matamua, ua tu to mâua manaˈo. Mea maoro mâua i te hinaaroraa e riro ei mitionare. E i teie nei, ua tonohia mâua i te hoê fenua ê, eiaha ïa mâua e otohe! Mea titauhia ia farii i to mâua oraraa apî.

 No reira, ua faaea mai mâua. Ua faaoti mâua i te haapii mai i teie huru oraraa apî. E a na reira ˈi, aita i maoro ua au roa mâua Helene ia Initia. Ua haapii atoa mâua i te paraparau e piti reo tumu no Initia, te reo Gujarati e te Pendjabi.

Tonohia i Birmanie

Faaahuraa tumu no Birmanie i te Piha a te Basileia

 I te matahiti 1988, ua tonohia mâua i Birmanie, te hoê fenua i ropu ia Taina, Initia e Thaïlande. No te ohipa poritita, mea huehue roa te oraraa i Birmanie e na te mau faehau e faatere na i te rahiraa o te mau tuhaa o teie fenua. Aita te papairaa o to ratou reo i faaohipahia ˈtu ra i roto i te MEPS e aita atoa te tahi atu faanahoraa roro uira i rave i te reira. No reira, ua haere mâua i ǒ no te tauturu ia hamanihia te papairaa o to ratou reo, e i muri mai faahoˈi mai ai i te reira i Wallkill ia tuuhia te reira i roto i te MEPS.

 I te tauraa manureva, ua tuu Helene i te hohoˈa o te mau papai hamanihia i roto i ta ˈna pute. No te mau fifi i te pae poritita, e nehenehe te mau mutoi otia e tapea ia mâua ia itehia e e papai na roto i te reo Birmanie ta mâua. I te paheruraahia o Helene, ua tapea noa oia i ta ˈna pute a amo ai i to ˈna rima i nia. Aita hoê aˈe taata i haapao i te pute!

Maoti te MEPS, ua maitai atu â te faanahoraa o ta tatou mau papai

 Taa ê noa ˈtu i te hamaniraa i te mau papai na roto i te reo Birmanie, ua fanaˈo atoa te feia huri no ǒ i te matini roro uira, te matini neneiraa e te hoê faaineineraa no te faaohipa i te MEPS. No te rahiraa o te feia huri, aita ratou i ite aˈenei i te hoê matini roro uira, ua ineine râ ratou i te haapii. Aita ïa i titau-faahou-hia ia faaohipa ratou i te mau matini e te faanahoraa tahito no te neneiraa. No reira, ua maitai oioi mai te neneiraa o ta tatou mau papai.

Tonohia i Népal

 I te matahiti 1991, ua hopoi mâua Helene i te tauturu i Népal, te tahi fenua i apatoa o te pae mouˈa Himalaya. I tera taime, hoê anaˈe amuiraa i tera fenua e tau papai rii noa te vai nei na roto i te reo Nepali.

 I muri mai, ua rahi atu â te papai tei hurihia e tei operehia i roto i te tuhaa fenua. I teie mahana, fatata 3 000 Ite no Iehova i roto hau atu i te 40 amuiraa i Népal e ua hau atu i te 7 500 taata tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia i 2022.

Te hoê buka rairai na roto i te reo Lahu

 I muri aˈe i te matahiti 1990, ua haamata te tahi mau mitionare e ora ra i te oire o Chiang Mai i Thaïlande i te poro i te nunaa taata Lahu o te ora ra na te mau aivi. E paraparauhia te reo Lahu e te feia e ora ra piri atu ia Taina, Laos, Birmanie, Thaïlande e Vietnam. Tera râ, aita hoê aˈe papai na roto i tera reo.

 Ua huri te tahi taurearea e haapii ra i te Bibilia e na mitionare i te buka rairai “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei” mai roto mai i te reo Thai i te reo Lahu. I muri iho, ua hapono oia e te tahi na taata Lahu i te moni e te buka rairai i te amaa. I roto i te rata ta ratou i papai, ua faaite ratou i to ratou hinaaro ia faaroo te feia e paraparau ra i te reo Lahu i te parau mau ta ratou i haapii i roto i tera buka rairai.

 Tau matahiti i muri aˈe, ua tonohia mâua Helene no te haapii i te feia e huri ra na roto i te reo Lahu ia faaohipa i te MEPS. Hoê i rotopu ia ratou, e taeae bapetizo-apî-hia ïa o te tavini ra i te piha huriraa i Chiang Mai. Ua oaoa roa mâua i te iteraa o te taurearea ïa tei huri na i te buka rairai “Inaha” na roto i te reo Lahu!

 I 1995, ua hoˈi mâua Helene i Initia. Ua haa mâua i te amaa ia fanaˈo te feia huri i te tahi mau ravea i roto i te MEPS ia nehenehe ratou e rave i ta ratou ohipa. I teie mahana, e papai te vai nei na roto e rave rahi reo e paraparauhia i Initia no te tauturu i te taata ia haapii i te Bibilia e tae roa ˈtu i te bapetizoraa.

Hoê oraraa oaoa

 Te tavini nei mâua o Helene i te amaa o Beretane mai te matahiti 1999. Te ohipa nei mâua e te pǔpǔ e haapao ra i te MEPS i te pu rahi. Te oaoa atoa nei mâua i te horoa i to mâua taime no te poro i te feia e paraparau ra i te reo Gujarati e Pendjabi i Lonedona. Ia matara mai anaˈe te hoê reo apî i nia i te jw.org, e imi mâua i te ravea no te poro i te feia e paraparau ra i tera reo i roto i ta matou tuhaa fenua.

 Te oaoa nei au ua haamau oioi au i te fa no te tavini atu â ia Iehova, aita râ i pee i te feia apî mea au na ratou te mau mea navenave. Ia feruri mâua Helene i ta mâua i rave, aita roa mâua e tatarahapa ra i ta mâua faaotiraa e rave i te taviniraa taime taatoa. Ua tere mâua i roto hau atu i te 30 fenua e ua ite mata roa mâua mea nafea te parau apî oaoa i te faaiteraahia i te mau nunaa e opu e reo atoa!—Apokalupo 14:6.

a E parauhia i teie nei faanahoraa roro uira no te pia na roto e rave rau reo. E faaohipa-atoa-hia te MEPS no te pia i te mau papai o te matara noa i nia i te tahua natirara.