Eaha to roto?

Te manaˈo o te mau Ite no Iehova i te ihi

Te manaˈo o te mau Ite no Iehova i te ihi

 Te faatura nei matou i te mau manuïaraa i te pae o te ihi e te tiaturi nei matou i te mau mea i itehia i roto i tera tuhaa ia papu anaˈe iho â te reira.

 “Te ihi, o te hiˈopoaraa ïa o te natura, te ohiparaa o te mau mea materia e o te ite e noaa mai no nia i te reira.” (Collins Cobuild Advanced Learner’s English Dictionary) Noa ˈtu e e ere te Bibilia i te hoê buka ihi, te faaitoito nei te reira i te taata ia haapii mai no nia i te ao materia e i te mau mea i itehia mai e vetahi i roto i tera tuhaa. Teie te tahi mau hiˈoraa:

  •   Te ihi reva teitei: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana.”—Isaia 40:26.

  •   Te ihiora: O Solomona tei “parau . . . i te raau, mai te arezi i nia ia Lebanona, e tae noa ˈtu i te hisopa e tupu i nia i te aua ra: e ua parau hoi oia i te mau manu-avae-maha, e te mau manu-pererau, e te mau mea e nee haere ra, e te iˈa.”—Te mau arii 1, 4:33.

  •   Te rapaauraa: “E ere te taote no te feia oraora maitai, no te feia maˈi râ.”—Luka 5:31, Huriraa o te ao apî.

  •   Te ahuaraˈi: “Ua tomo anei oe i roto i te pueraa o te hiona? e ua hiˈo oe i te pueraa o te ûa-paari . . . ? Teihea te fenua . . . e farara mai ai te mataˈi ra e anatole i nia i te fenua nei?”—Ioba 38:22-24.

 Te faaite nei ta matou mau papai i te faatura no te ihi ma te horoa i te mau tumu parau no nia i te natura e te mau manuïaraa i roto i tera tuhaa. Te hinaaro atoa ra te mau metua Ite no Iehova ia noaa te ite i ta ratou mau tamarii a tia ˈtu ai ia ratou ia taa maitai aˈe i te ao e haaati ra ia ratou. Te ohipa nei e rave rahi Ite no Iehova i roto i te tuhaa o te ihi, mai te biochimie, te numeraraa e te ihi materia.

Te mau taotiaraa o te ihi

 Te tiaturi nei matou e eita te ihi e pahono i te mau uiraa atoa a te taata nei. a Ei hiˈoraa, te feruri nei te feia ihifenua e ua hamanihia te repo i te aha, e te feia ihiora ra, nafea ïa te tino ia ohipa. Te feruri atoa nei râ ratou no te aha te fenua i faatanohia ˈi ia nehenehe te ora e vai mai i nia i te fenua, e no te aha te mau tuhaa atoa o te tino e ohipa maite ai te tahi e te tahi?

 Teie ta matou i papu, o te Bibilia anaˈe te horoa te mau pahonoraa tano i tera mau uiraa. (Salamo 139:13-16; Isaia 45:18) No reira, te tiaturi nei matou e e titau te hoê haapiiraa maitai i na mea toopiti, te ihi e te Bibilia.

 I te tahi taime, e au ra e te patoi ra te ihi i te Bibilia. Ua niuhia râ tera mau mea e au ra e taa-ê-raa i nia i te taa-ore-raa o ta te Bibilia e haapii mau ra. Ei hiˈoraa, aita te Bibilia e haapii ra e ua titauhia e ono mahana e 24 hora no te poiete i te fenua.—Genese 1:1; 2:4.

 No e rave rahi haapiiraa niu ore hiˈohia ei haapiiraa papu no ǒ mai i te ihi, mea iti roa te haapapuraa e vai ra. E te patoi atoa ra vetahi mau aivanaa tuiroo i te reira. Ei hiˈoraa, i te mea e mea naho maitai i te ao materia, te turu nei matou i te manaˈo o e rave rahi taata ihiora, ihitaoˈa e vetahi atu tei faaoti e ere tatou no roto mai i te tauiuiraa o te mau mea ora.

a Ua papai te aivanaa Auteteria i noaa te re Nobel o Erwin Schrödinger: “Aita te ihi e faahiti noa ˈˈe ra i te mau mea atoa . . . te mau mea faufaa iho â ra no tatou, e no nia ia tatou.” Teie atoa ta Albert Einstein i parau: “Na roto i te tupuraa mauiui ua haapii tatou e eita te feruri-noa-raa i te tahi mea e navai no te faaafaro i te mau fifi atoa o to tatou oraraa.”