Eaha to roto?

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

“Aita vau e haama faahou ia ˈu iho”

“Aita vau e haama faahou ia ˈu iho”
  • Matahiti fanauraa: 1963

  • Fenua: Mehiko

  • Aamu: veve, aita e vahi nohoraa e haafaufaa ore ia ˈu iho

NA MUA ˈˈE

 Ua fanauhia vau i Ciudad Obregón, i te pae apatoerau o Mehiko. O vau te paeraa o na iva tamarii. Ua ora matou i rapaeau i te oire, i te hoê vahi faaapuraa iti o to ˈu metua tane. Mea au roa te oraraa i ǒ. E utuafare tahoê e te oaoa to ˈu. Ma te peapea râ, i te paeraa o to ˈu matahiti, ua vavahi te hoê mataˈi rorofai i to matou vahi faaapuraa e e titauhia ia matou ia haere e ora i te tahi atu vahi.

 Ua monihia ˈtura to ˈu metua tane. Haamata atoa ˈtura o ˈna i te inu hua i te ava. Ua haafifi te reira i to ˈna faaipoiporaa e ta ˈna mau tamarii. Ua haamata matou i te puhipuhi i te avaava ta matou i eiâ i to ˈu metua tane. I te onoraa o to ˈu matahiti, ua taero vau no te taime matamua. I muri iho, ua faataa ê to ˈu na metua e ua rahi roa mai to ˈu huru ino.

 Ua ora to ˈu metua vahine i te tahi atu tane e ua rave o ˈna ia matou. Aita taua tane ra i horoa ia ˈna i te moni e aita matou i nehenehe e ora i ta ˈna i fanaˈo a rave ai i te ohipa. Ua imi au e to ˈu mau taeae e tuahine i te ohipa i vai na. Aita râ te moni i navai no te hoo mai i te mea hinaaro-mau-hia. Ua tamâ vau i te mau tiaa e ua hoo atu i te faraoa, te vea, te monamona e te tahi atu mau taoˈa. Ua overe haere atoa vau na te oire a imi ai i te maa i roto i te faarueraa pehu a te feia moni.

 I te ahururaa o to ˈu matahiti, ua titau manihini mai te hoê taata ia ohipa e o ˈna i te hoê vahi haapueraa pehu. Ua farii au i te reira, ua faarue au i te haapiiraa e i te fare. Ua aufau mai o ˈna e iti aˈe i te hanere farane i te mahana e ua horoa mai i te maa itehia i te faarueraa pehu. I ora na vau i te hoê fare nainai ta ˈu i patu ma te faaohipa i tei itehia i te faarueraa pehu. Ua haaatihia vau e te taata o te parau faufau e o te rave i te mau peu taotoraa tia ore. E rave rahi o te rave i te raau taero e o te inu hua i te ava. E taime fifi roa ˈˈe o to ˈu oraraa e i taˈi noa na vau i te mau po atoa ma te mǎtaˈu. No to ˈu veve e inaha ua faarue au i te haapiiraa, ua haama noa vau ia ˈu iho. Ua ora vau i te vahi faarueraa pehu e toru matahiti i te maoro, tae roa ˈtu i te taime i haere ai au i te tahi atu oire no Mehiko. I reira vau i ohipa ˈi i roto i te faaapu, a pofai ai i te mau tiare e te vavai, a haaputuputu ai i te tô e a ohi ai i te mau umara.

I ora na vau i te hoê vahi haapueraa pehu mai teie e toru matahiti i te maoro

 E maha matahiti i muri iho, ua hoˈi au i Ciudad Obregón. Ua ora vau i roto i te hoê piha ta te tuahine o to ˈu metua tane i horoa mai. E vahine rapaau taata o ˈna. E moemoeâ riaria mau ta ˈu i rave e no to ˈu hepohepo rahi i hinaaro roa ˈi au e haapohe ia ˈu iho. I te hoê po, ua pure au i te Atua: “E te Fatu e, mai te peu te vai nei oe, te hinaaro nei au e ite o vai oe e e tavini ia oe e a muri noa ˈtu. Mai te peu te vai ra te haapaoraa mau, te hinaaro nei au e ite i te reira.”

UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA

 I au noa na vau i te haapii no nia i te Atua. I to ˈu tamariiraa, ua haere au i te fare pureraa o e rave rahi haapaoraa. Aita râ vau i au i tera mau haapaoraa atoa. Aita hoê aˈe o ratou i faaohipa mai i te Bibilia aore ra i tauturu mai ia haamâha i to ˈu hinaaro ia ite o vai te Atua. Te vai ra o tei haafaufaa rahi i te moni, area te tahi atu, ua farii ïa i te mau peu taotoraa tia ore.

 I te 19raa o to ˈu matahiti, ua parau mai te tane a to ˈu tuahine e ua faaite te mau Ite no Iehova ia ˈna eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaohiparaa i te mau hohoˈa haamoriraa. Ua taio mai oia i te Exodo 20:4, 5. Te na ô ra eiaha roa ˈtu e faaohipa i te mau hohoˈa haamoriraa. Te parau ra te irava 5: “Eiaha roa oe e piˈo i raro ia ratou, eiaha hoi e tavini ia ratou; e Atua tahoo hoi au o te Atua no oe nei o Iehova.” Ani atura mai oia: “Mai te peu e te faaohipa ra te Atua i te mau hohoˈa haamoriraa no te faatupu i te mau ohipa mana aore ra mai te peu e te hinaaro nei oia ia faaohipa tatou i te reira no te haamori ia ˈna, no te aha ïa oia e opani ai i te reira?” Ua anaanatae roa vau i te ite i te pahonoraa. I muri iho, ua aparau mâua no nia e rave rau tumu parau Bibilia. Mea au roa na ˈu taua mau aparauraa ra e aita vau i fiu.

 I muri aˈe, ua titau manihini oia ia ˈu i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua maere roa vau i ta ˈu i ite e i faaroo i ǒ. Ua apiti atoa te feia apî i te putuputuraa, ua paraparau ratou ma te ohie roa mai te tahuˈa mai! Ua manaˈo vau: “Mea maitai roa te haapiiraa ta teie mau taata e fanaˈo ra i ǒ nei!” Noa ˈtu to ˈu rouru roroa e ta ˈu huru faaahuraa haapaoraa ore, ua farii mai te mau Ite no Iehova ia ˈu ma te mahanahana. Ua titau manihini atoa te tahi utuafare ia ˈu i to ratou fare no te tamaa e o ratou ia oti te putuputuraa!

 Maoti ta ˈu haapiiraa Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua taa ia ˈu e e Metua î i te here te Atua ra o Iehova e te tâuˈa ra oia ia tatou noa ˈtu nohea mai tatou, ehia moni ta tatou, eaha to tatou tiaraa aore ra faito haapiiraa. E ore te Atua e maitiiti i te taata. (Ohipa 10:34, 35) I te pae hopea, ua haamâhahia to ˈu hinaaro e ite no nia i te Atua. Ua oaoa vau e aita vau i manaˈo faahou e ua ere au i te tahi mea faufaa i roto i to ˈu oraraa.

TO ˈU FAUFAARAAHIA

 Ua maitai atura to ˈu oraraa! Ua faaea vau i te puhipuhi i te avaava, i te inu hua i te ava e i te parau faufau. Ua moˈe atoa te inoino i vai na mai to ˈu tamariiraa e te mau moemoeâ riaria roa. No te mau tupuraa fifi mau ta ˈu i faaruru i to ˈu tamariiraa e te itiraa o to ˈu ite, ua manaˈo vau e mea faufaa ore au. Ua haapaiuma râ vau i te reira.

 E vahine faahiahia roa ta ˈu o te here ra ia Iehova e o te turu maitai ra ia ˈu. Te tavini ra vau i teie nei ei tiaau haaati a te mau Ite no Iehova, a tere ai na te mau amuiraa no te faaitoito e no te haapii atu i to ˈu mau hoa Kerisetiano e au ra i te taeae e tuahine no ˈu. Maoti te tamahanahanaraa Bibilia e te haapiiraa faahiahia ta te Atua e horoa mai, aita vau e haama faahou ia ˈu iho.

Te oaoa ra vau e ta ˈu vahine i te tauturu ia vetahi ê mai tei ravehia i nia ia ˈu