Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tuhaa ahuru?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tuhaa ahuru?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Ua titauhia i te mau Iseraela i tahito ia pûpû i te tuhaa ahuru a aore ra te hoê tuhaa i nia ahuru o te mau taoˈa atoa ta ratou i fanaˈo i te matahiti no te turu i te haamoriraa mau. Ua parau te Atua ia ratou: “E horoa mau â oe hoê tuhaa i nia ahuru o tei tupu mai o ta oe mau huero maa i tanu i roto i te faaapu i tera e tera matahiti.”—Deuteronomi 14:22.

 No roto mai teie faaueraa ia horoa i te tuhaa ahuru, i te ture a Mose, ta te Atua i horoa i te mau Iseraela i tahito. I te mea e aita faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose, aita ïa e titauhia ia ratou ia horoa i te tuhaa ahuru. (Kolosa 2:13, 14) E faaitoitohia râ te Kerisetiano tataitahi “ia horoa . . . mai ta ˈna i faaoti i roto i to ˈna aau, eiaha ma te hinaaro ore aore ra ma te faahepohia, mea here hoi na te Atua te taata o te horoa ma te aau tae.”—Korinetia 2, 9:7.

 Te tuhaa ahuru i roto i te Bibilia: te “Faufaa Tahito”

 Ua faahitihia te tuhaa ahuru e rave rahi taime i roto i te tuhaa o te Bibilia matauhia ei Faufaa Tahito. I te rahiraa o te mau taime, ua faahitihia te parau o te tuhaa ahuru i muri aˈe i te horoaraahia ˈtu te ture a Mose i te mau Iseraela. Tera râ, te vai atoa ra te tahi mau faahitiraa o te tuhaa ahuru hou tera tau.

Hou te ture a Mose

 O Aberama (Aberahama) te taata matamua tei faahitihia i roto i te Bibilia o tei pûpû i te tuhaa ahuru. (Genese 14:18-20; Hebera 7:4) I te hoê noa taime, ua pûpû Aberama i te tuhaa ahuru ei ô no te arii e tahuˈa no Salema. Aita hoê faahitiraa ê atu i roto i te Bibilia o te faaite e ua horoa Aberahama aore ra ta ˈna mau tamarii i te tuhaa ahuru i te tahi atu taime.

 O Iakoba, te mootua a Aberahama, te piti o te taata tei faahitihia i roto i te Bibilia o tei horoa i te tuhaa ahuru. Ua euhe Iakoba e mai te peu e haamaitai te Atua ia ˈna, e horoa oia na te Atua “i te tuhaa ahuru o te mau mea atoa” ta ˈna e fanaˈo. (Genese 28:20-22) Ia au i te tahi mau aivanaa Bibilia, ua aufau Iakoba i tera tuhaa ahuru ma te pûpû i te mau tusia animara. Noa ˈtu e ua euhe Iakoba i mua i te Atua i te horoa i te tuhaa ahuru e ua pûpû iho â oia i te reira, aita oia i faahepo i to ˈna utuafare ia na reira atoa.

I raro aˈe i te ture a Mose

 Ua faauehia te mau Iseraela i tahito ia horoa i te tuhaa ahuru no te turu i te mau ohipa i te pae o te haamoriraa.

  •   Maoti te tuhaa ahuru, ua aupuruhia te mau tavini a te Atua tei ohipa ma te taime taatoa, mai te ati Levi e te mau tahuˈa, no te mea aita e tâpû fenua to ratou no te faaapu. (Numera 18:20, 21) Ua horoa te nunaa i te tuhaa ahuru i te ati Levi e ere i te mau tahuˈa. I muri aˈe, ua horoa te ati Levi i te hoê tuhaa i nia ahuru o te mau taoˈa atoa ta ratou i fanaˈo, i te mau tahuˈa.—Numera 18:26-29.

  •   E au ra e ua titau-atoa-hia i te mau Iseraela ia horoa i te tuhaa ahuru i te tahi atu taime o te matahiti no te tauturu i te ati Levi e te tahi atu mau taata. (Deuteronomi 14:22, 23) Ua faaohipa atoa te mau Iseraela i te tuhaa ahuru no te turu i te mau oroa taa ê. E i te tahi mau matahiti, ua horoahia te reira i te feia veve roa no te tauturu ia ratou.—Deuteronomi 14:28, 29; 26:12.

 Eaha te titauhia ia horoa no te tuhaa ahuru? Ua titauhia i te mau Iseraela ia tuu i te hiti hoê tuhaa i nia ahuru o te mau faufaa atoa o to ratou fenua tei fanaˈohia i te matahiti. (Levitiko 27:30) Mai te peu e ua faaoti ratou e horoa i te moni, eiaha râ i te mau faufaa o te fenua, e titau-atoa-hia ia ratou ia horoa i te tahi tuhaa hau atu, oia hoi hoê tuhaa i nia e pae. (Levitiko 27:31) Ua faaue-atoa-hia te mau Iseraela ia horoa i “te tuhaa ahuru o te nǎnǎ puaatoro e nǎnǎ mamoe e puaaniho.”—Levitiko 27:32.

 E nehenehe te mau Iseraela e tuu i te tahi o ta ratou mau animara i te hiti no te pûpû atu ei tuhaa ahuru. E faahaere ïa ratou i te mau animara atoa i rapae i te aua e e tuu ratou i te ahururaa atoa o te animara i te hiti. Ia au i te ture, eita te mau Iseraela e nehenehe e hiˈopoa mea maitai anei te mau animara ta ratou i tuu i te hiti, e taui i te reira i te tahi atu mea, aore ra e taui i te reira i te moni. (Levitiko 27:32, 33) No te piti râ o te tuhaa ahuru tei horoahia i te mau oroa matahiti, e nehenehe te mau Iseraela e taui i te reira i te moni. Mea ohie aˈe ïa tera huru faanahoraa no ratou no te mea e titauhia ia ratou ia tere atea no te mau oroa matahiti.—Deuteronomi 14:25, 26.

 Afea te mau Iseraela i horoa ˈi i te tuhaa ahuru? Ua aufau ratou i te tuhaa ahuru i te mau matahiti atoa. (Deuteronomi 14:22) Tera râ, i te hituraa o te matahiti e Sabati ïa, e e mahana faafaaearaa no te fenua, aita ïa te mau Iseraela i faaapu. (Levitiko 25:4, 5) I tera matahiti taa ê, eita ïa te tuhaa ahuru e horoahia i te tau auhune. Ia hope te toruraa e te onoraa o te matahiti, e pûpû te mau Iseraela i te piti o te tuhaa ahuru o te mau mea tei noaa mai i taua mau matahiti ra, na te feia veve e te ati Levi.—Deuteronomi 14:28, 29.

 Ua faautuahia anei te taata o tei ore i pûpû i te tuhaa ahuru? Aita te ture a Mose i faautua i te taata o tei ore i horoa te tuhaa ahuru. Ua ite iho â te mau Iseraela atoa e mea maitai roa ia horoa i te tuhaa ahuru. Aita ratou i pûpû i te reira no to ratou mǎtaˈu e e faautuahia paha ratou. E titauhia i te mau Iseraela ia parau i mua ia Iehova e ua horoa ratou i te tuhaa ahuru e ia ani ia ‘na ia haamaitai ia ratou. (Deuteronomi 26:12-15) No te Atua, ia tapea te hoê taata i te tuhaa ahuru na ‘na iho, te eiâ ra ïa oia ia ˈna.—Malaki 3:8, 9.

 Mea teimaha anei te tuhaa ahuru no te mau Iseraela? E ere. Ua fafau te Atua i te nunaa Iseraela e ia horoa ratou i te tuhaa ahuru, e haamaitai oia ia ratou e eita roa ˈtu ratou e ere i te tahi noa ˈˈe mea. (Malaki 3:10) Ia ore râ te mau Iseraela e horoa i te tuhaa ahuru, e mauiui ratou. E ere atoa ratou i te haamaitairaa a te Atua. Mai reira, eita ˈtura ïa te mau tahuˈa e te ati Levi e nehenehe faahou e tiatonu i nia i te mau ohipa i te pae o te haamoriraa, inaha e titauhia ia ratou ia rave i te ohipa i roto i te faaapu.—Nehemia 13:10; Malaki 3:7.

 Te tuhaa ahuru i roto i te Bibilia: te “Faufaa Apî”

 A ora ˈi Iesu i nia i te fenua, ua titauhia i te mau tavini a te Atua ia horoa i te tuhaa ahuru. Ua faaore-roa-hia râ te reira i muri aˈe i te poheraa o Iesu.

I te tau o Iesu

 I roto i te tuhaa o te Bibilia matauhia ei Faufaa Apî, te faaite ra te Bibilia e ua tamau te mau Iseraela i te horoa i te tuhaa ahuru a ora ˈi Iesu i nia i te fenua. Ua ite Iesu e ua titauhia iho â i te mau Iseraela ia aufau i te tuhaa ahuru, ua faahapa râ oia i te mau tia faaroo tei aufau i te tuhaa ahuru ma te “haapae râ . . . i te mau mea faufaa aˈe o te Ture, oia hoi te parau-tia, te aroha hamani maitai e te taiva ore.”—Mataio 23:23.

I muri aˈe i te pohe o Iesu

 I muri aˈe i te pohe o Iesu, aita te Atua i faaue faahou i ta ˈna mau tavini ia horoa i te tuhaa ahuru. Ua faaore te pohe o Iesu i te ture a Mose, mai te faaueraa “ia rave mai i te ahuru o te mau taoˈa.”—Hebera 7:5, 18; Ephesia 2:13-15; Kolosa 2:13, 14.

a Ia au i te hoê titionare, te tuhaa ahuru, o te hoê ïa tuhaa i nia ahuru o te mau taoˈa a te hoê taata tei faataahia no te hoê ohipa taa ê. I roto i te Bibilia, e faahiti-pinepine-hia te parau o te tuhaa ahuru no te hoê opuaraa i te pae o te haamoriraa.