Eaha to roto?

O vai na taata tei farerei ia Iesu i to ˈna fanauraahia? Ua pee anei ratou i te “fetia” o Betelehema?

O vai na taata tei farerei ia Iesu i to ˈna fanauraahia? Ua pee anei ratou i te “fetia” o Betelehema?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Taa ê roa ˈtu i tei faaroo-pinepine-hia i roto i te mau aamu i te tau Noela, aita te Bibilia e faaohipa ra i te parau “toru taata paari” aore ra “toru arii” no te faahiti i te mau taata tere tei haere e farerei ia Iesu i muri aˈe i to ˈna fanauraahia. (Mataio 2:1) Ua faaohipa râ te taata papai Evanelia ra o Mataio i te taˈo Heleni ma’goi no te feia tei haere e farerei ia Iesu. E faaohipahia tera taˈo no te feia e rave ra i te mau peu hiˈo fetia e te tahi atu mau peu tahutahu. a I roto i te huriraa Bibilia e rave rahi, ua faahitihia te parau “feia hiˈo fetia” aore ra “magoï. b

 Ehia taata tei farerei ia Iesu i muri aˈe i to ˈna fanauraahia?

 Aita te Bibilia e haapapu ra i te reira. Mea rau te manaˈo taata no nia i to ratou numera. Ia au i te hoê buka tuatapaparaa Beretane, te parau ra te feia e ora ra i Asia e e 12 ratou. No te feia râ e ora nei i Europa e i Marite, e toru noa ïa ratou no te mea paha te parau ra te Bibilia e ua pûpûhia na te tamaroa e toru ô, oia hoi “te auro, te tapau libano e te tapau mura.”—Mataio 2:11.

 E arii anei tera mau taata?

 I roto i te mau aamu faahitihia i te tau Noela, e parau-pinepine-hia e arii te mau taata tei haere e farerei ia Iesu i muri aˈe i to ˈna fanauraahia. Aita roa ˈtu râ te Bibilia e parau ra i te reira. Ia au i te hoê buka tuatapaparaa Beretane, tau senekele i muri aˈe i te fanauraa o Iesu, ua haamata te taata i te horoa i to ratou manaˈo no nia i te fanauraa o Iesu. Mea na reira to te rahiraa i te parauraa e e arii te feia tei haere e farerei ia ˈna.

 O vai te iˈoa o tera mau taata?

 Aita te Bibilia e faahiti i te iˈoa o tera mau taata hiˈo fetia. Ia au i te hoê buka tuatapaparaa i te Bibilia, te vai ra te tahi mau aai e parau ra o Gaspard, Melchior e Balthazar to ratou iˈoa.

 Afea tera mau taata i haere ai e farerei ia Iesu?

 E au ra e ua haere te feia hiˈo fetia e farerei ia Iesu tau avaˈe i muri aˈe i to ˈna fanauraahia. Mea papu te reira no te mea ua faaue te arii Heroda tei hinaaro e haapohe ia Iesu ia haapohehia i te mau tamaroa atoa e piti matahiti to ratou aore ra iti aˈe. Ua haamau oia tera faaueraa ia au i ta te feia hiˈo fetia i faatia ia ˈna.—Mataio 2:16.

 Aita te feia hiˈo fetia i haere e farerei ia Iesu i te po o to ˈna fanauraahia mai. Te parau ra te Bibilia: “Tomo aˈera ratou i roto i te fare e ite atura i te tamarii e ia Maria to ˈna metua vahine.” (Mataio 2:11) Te faaite ra te reira e te ora ra te utuafare i roto i te hoê fare, e ere faahou Iesu i te aiû i roto i “te vahi e paruhia ˈi te animara.”—Luka 2:16.

 Na te Atua anei i aratai i tera mau taata ia pee i te “fetia” e tae atu ai i Betelehema?

 Te tiaturi ra vetahi e na te Atua i aratai i te feia hiˈo fetia ia Iesu ra i Betelehema ma te faaohipa i te hoê fetia. E ere roa ˈtu râ tera. Teie te tahi mau haapapuraa:

  •   Ua aratai tei pura i te raˈi mai te hoê fetia i te feia hiˈo fetia i Ierusalema na mua roa. Te parau ra te Bibilia: “E feia hiˈo fetia no hitia o te râ tei tae mai i Ierusalema. Na ô atura ratou: ‘Teihea roa te arii o te ati Iuda tei fanauhia mai nei? Ua ite hoi matou i to ˈna fetia i hitia o te râ e te haere mai nei matou e tipapa i mua ia ˈna.’”—Mataio 2:1, 2.

  •   O te arii Heroda na mua roa tei aratai i na taata hiˈo fetia i Betelehema, e ere râ te mea tei pura i te raˈi mai te hoê fetia. A faaroo ai no nia i “te arii o te ati Iuda,” ua uiui te arii Heroda ihea te Mesia fafauhia e fanauhia ˈi. (Mataio 2:3-6) A ite ai e i Betelehema o ˈna e fanauhia ˈi, ua parau Heroda i te feia hiˈo fetia ia haere i reira, ia imi i te tamaroa e ia hoˈi mai no te faaite mai ia ˈna.

     I tera taime noa i haere ai te feia hiˈo fetia i Betelehema. Te parau ra te Bibilia: “I muri aˈe i to te arii horoaraa i teie faaueraa, reva ˈtura ratou. E inaha, te na mua ihora ia ratou te fetia ta ratou i ite i hitia o te râ, e mau atura i nia ˈˈe i te fare to reira te tamarii.”—Mataio 2:9.

  •   I te iteraahia i te mea e pura mai mai te hoê fetia i te raˈi, ua haamata te mau tupuraa i te haafifi i te oraraa o Iesu e ua haapohehia e rave rahi tamarii hapa ore. I to te feia hiˈo fetia faarueraa ia Betelehema, ua faaara te Atua ia ratou ia ore e hoˈi ia Heroda ra.—Mataio 2:12.

 Eaha to Heroda huru i tera taime? Te na ô ra te Bibilia: “Riri roa ihora Heroda i to ˈna iteraa e ua haavare te feia hiˈo fetia ia ˈna. Tono ihora oia i te taata i Betelehema e i te mau vahi tapiri atoa e haapohe pauroa te tamaroa mai te piti matahiti e raro mai, ia au i te taime ta te feia hiˈo fetia i faaite ia ˈna.” (Mataio 2:16) E ere roa ˈtu te Atua te tumu o tera ohipa ino mau.—Ioba 34:10.

a Ia au i te taata tuatapapa Heleni o Hérodote no te senekele pae hou te tau o Iesu, no ǒ mai te mau magoï o to ˈna tau i te hoê opu o to Medai (e to Peresia). Mea aravihi ratou i roto i te mau peu hiˈo fetia e i roto i te faataaraa i te mau moemoeâ.

b I roto i te huriraa Te Bibilia Moˈa ra, e faaohipahia te parau “taata paari” no tera mau taata tere, aita râ i papaihia e e toru ratou.