Eaha to roto?

Eaha te oroa Pasa?

Eaha te oroa Pasa?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Te Pasa o te oroa ïa ta te mau ati Iuda e faatupu i to te Atua faaoraraa i te mau Iseraela faatîtîhia i Aiphiti i te matahiti 1513 hou te tau o Iesu. Ua faaue te Atua i te mau Iseraela ia haamanaˈo i teie oroa faufaa mau i te mau matahiti atoa, te 14 o te avaˈe ati Iuda no Abiba tei parauhia i muri aˈe Nisana.—Exodo 12:42; Levitiko 23:5.

No te aha e parauhia ˈi te oroa Pasa?

 Te auraa o te taˈo Hebera hurihia “Pasa” oia hoi “na nia aˈe,” no te mea ua faaora te Atua i te mau Iseraela i to ˈna haapoheraa i te mau tamarii matahiapo e fanauˈa matamua i Aiphiti. (Exodo 12:27; 13:15) Hou te Atua i na reira ˈi, ua parau o ˈna i te mau Iseraela ia tupai i te hoê mamoe aore ra puaaniho e ia parai i te toto animara i nia i ta ratou mau opani. (Exodo 12:21, 22) A ite ai te Atua i tera tapao, ua “na nia aˈe” o ˈna i ta ratou fare e ua faaora o ˈna i ta ratou mau matahiapo.—Exodo 12:7, 13.

Eaha te ravehia i te oroa Pasa i tahito ra?

 Ua horoa te Atua i te mau faaueraa i te mau Iseraela no te ite e mea nafea ia faatupu i te oroa Pasa matamua. a Teie te tahi tuhaa faahitihia i roto i te Bibilia.

  •   Te tusia: I te 10 o te avaˈe Abiba (Nisana), ua maiti te mau utuafare i te hoê mamoe (aore ra puaaniho) hoê matahiti noa. E i te 14 o taua avaˈe ra e tupai ïa ratou i te animara. I te oroa Pasa matamua, ua parai te mau Iseraela i te toto animara i nia i ta ratou mau opani, ua tunu-paa-hia te animara taatoa e ua amuhia i te reira.—Exodo 12:3-9.

  •   Te maa: Hou atu i te mamoe (aore ra puaaniho), ua amu te mau Iseraela i te pane hopue ore e te pota avaava.—Exodo 12:8.

  •   Te oroa: I muri aˈe i te oroa Pasa, ua faatupu te mau Iseraela i te Oroa pane hopue ore e hitu mahana te maororaa e aita ratou e amu i te pane hopue i tera taime.—Exodo 12:17-20; Paraleipomeno 2, 30:21.

  •   Te haapiiraa: E taime teie no te metua ia haapii i ta ratou mau tamarii no nia i te Atua ra Iehova.—Exodo 12:25-27.

  •   Te tere: I te roaraa o te tau, ua titauhia ia tere te mau Iseraela i Ierusalema no te faatupu i te oroa Pasa.—Deuteronomi 16:5-7; Luka 2:41.

  •   Te tahi atu mau peu: I te tau o Iesu, ua faaohipahia te uaina e e himene-atoa-hia.—Mataio 26:19, 30; Luka 22:15-18.

Manaˈo hape no nia i te oroa Pasa

 Manaˈo hape: Ua faatupu te mau Iseraela i te amuraa maa o te oroa Pasa i te 15 no Nisana.

 Te auraa mau: Ua faaue te Atua i te mau Iseraela ia tupai i te hoê mamoe i muri iti noa ˈˈe i te taperaa mahana i te 14 no Nisana e ia amu i te reira i taua po ra. (Exodo 12:6, 8) No te mau Iseraela e haamata te mahana i te taperaa mahana e e faaoti i te tahi atu taperaa mahana. (Levitiko 23:32) No reira, ua tupai e ua amu te mau Iseraela i te mamoe i te oroa Pasa i te haamataraa o te 14 no Nisana.

 Manaˈo hape: E tia i te mau Kerisetiano ia faatupu i te oroa Pasa.

 Te auraa mau: I muri aˈe i to Iesu faatupuraa i te ora Pasa i te 14 no Nisana i te matahiti 33, ua haamau oia i te hoê oroa apî, te Amuraa maa a te Fatu. (Luka 22:19, 20; Korinetia 1, 11:20) Ua mono teie oroa i te oroa Pasa, ei manaˈoraa i te tusia o “te Mesia, ta tatou arenio o te Pasa.” (Korinetia 1, 5:7) Mea hau ê te tusia taraehara o Iesu i te tusia no te Pasa, e nehenehe hoi te reira e faatiamâ i te mau taata atoa i te faatîtîraa o te hara e te pohe.—Mataio 20:28; Hebera 9:15.

a I muri aˈe, e titauhia ia taui te tahi mau mea. Ei hiˈoraa, ua “ru” te mau Iseraela i te faatupu i te oroa Pasa matamua no te mea ua titauhia ia faarue oioi ratou i te fenua Aiphiti. (Exodo 12:11) Tera râ, i to ratou taeraa ˈtu i te Fenua tǎpǔhia, aita te mau Iseraela i ru faahou no te faatupu i teie oroa.